luni, 14 septembrie 2009

Monumente bucurestene

Monumentul Eroilor din Arma Geniului sau Statuia geniului "Leul".
Grupul statuar este format dintr-un leu, care simbolizează forţa, patru soldaţi de geniu (un pionier, un transmisionist, un pontonier şi un soldat din trupele de căi ferate), în mărime naturală, amplasaţi pe cele patru colţuri ale soclului, panouri cu basoreliefuri şi literele prin care se menţionează cui este închinat monumentul.
Soclul monumentului este format din piatră artificială şi are forma unui trunchi de piramidă. Leul executat în bronz, situat în vârful monumentului, este amplasat pe o ţeavă de tun şi pe o cască militară aparţinând armatelor inamice.
Pe cele 4 laturi ale soclului sunt aplicate diferite basoreliefuri, reprezentând scene din luptele ostaşilor genişti. Alături de aceste scene sunt prezente şi inscripţii ce amintesc de eroismul ostaşilor români căzuţi pe câmpul de luptă între anii 1916-1918, în special de cele care au avut loc la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz.
Pe una din laturile monumentului este inscripţionat următorul mesaj:
„ Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătălie pentru întregirea neamului.”
Monumentul este situat la intersecţia bulevardelor Iuliu Maniu şi Geniului, în faţa Palatului Cotroceni. Numele statuii a dat numele pieţei din apropierea acesteia, Piaţa Leu, precum şi numele campusului studenţesc din zonă, Campusul Studenţesc Leu. Monumentul, opera sculptorului Spiridon Georgescu, a fost sculptat în 1926 şi inaugurat în 1929. Este închinat militarilor din arma geniului căzuţi în Primului Război Mondial, în timpul luptelor pentru întregirea neamului.
Monumentul a fost ridicat din iniţiativa generalului Constantin Ştefănescu-Amza, comandantul Şcoalelor şi Centrului de Instrucţie al Geniului. Comitetul de iniţiativă, aflat sub conducerea lui Constantin Ştefănescu-Amza, s-a îngrijit de acţiunile de strângere fonduri, necesare ridicării monumentului, definitivarea acestuia, amplasarea și dezvelirea din 1929. Una din acțiunile prin care au fost strânse fondurile derulării proiectului a fost punerea spre vânzare a unei cărți poștale, realizată la Atelierele Mârvan din București, care ilustra macheta viitorului monument.
În 7 iulie 1929, anul în care a fost dezvelită statuia, „Revista Geniului“ tipărită la București, a publicat un număr festiv cu ocazia inaugurării monumentului. (sursa)

Statuia lui C.A.Rosetti.

Statuia Dr. C.I.Istrati - Profesor universitar, membru al Academiei romane, secretar perpetuu al Societatii Romane de Stiinte, ministru de Culte si Instructiune Publica, ministru de Lucrari Publice, ministru de Agrigultura si Domenii, ministru de Industrie si Comert, Primar al Capitalei.

Statuia lui Ion Heliade Radulescu.

Monumentul Eroilor Corpului Didactic - opera a sculptorilor Arthur Verona si Ion Jalea, dupa un desen de Martha Bibescu. Era compus din 3 legionari romani, ce purtau lesul unui camarad cazut in lupta pe un scut inaltat spre cer. Reprezenta omagiul pe care Corpul Didactic il aducea membrilor sai cazuti in Razboiul Reintregirii Neamului.
Monumentul a fost inaugurat in 1930 in Piata Victoriei si distrus in 1945, cand a fost inlocuit cu Monumentul Ostasului Sovietic. (Serban Caloianu, Paul Filip, Monumente bucurestene, Bucuresti, 2009, p. 70).
Lucrarea, care a purtat in trecut denumirea de Monumentul legionarilor, nume care i-a adus sfarsitul, datorita asocierii acestuia cu Miscarea Legionara, de neconceput in viziunea comunistilor. (Silviu N. Dragomir - Un Bucuresti mai putin cunoscut, p. 81).

Monumentul Infanteriei - opera lui Ion Jalea. Amplasat in partea dreapta a primului Rond de pe Kiseleff, a fost inaugurat in 1936. Monumentul de mari dimensiuni, ce reprezenta un pluton de 14 infanteristi de-o parte si de alta a unui inalt obelisc din marmura, era dedicat jertfei ostasilor romani in Primul Razboi Mondial. A fost demontat si depozitat in 1939 la Muzeul Militar in vederea reamplasarii lui, insa dupa razboi, cand se dorea refacerea acestuia, s-a constatat ca disparuse. ( Serban Caloianu, Paul Filip, Monumente bucurestene, Bucuresti, 2009, p. 77 )

Monumentul lui Carol I - Intaiului rege al romanilor i-a fost ridicat la 10 mai 1939, in Piata Palatului Regal, o statuie ecvestra din bronz, creatie a lui Ivan Mestovic. Monumetul a fost desfiintat si distrus in 1948.

Monumentul Pache Protopopescu - In fundal Biserica Greceasca.

Statuia lui Alexandru Lahovari.

Statuia lui Carol Davila - in curtea Facultatii de Medicina.

Monumentul Eroilor Aerului - La 20 iulie 1930 ( in ziua Sfantului Ilie - patronul aviatorilor ), in prezenta Regelui Carol II, s-a inaugurat unul dintre cele mai importante monumente din Capitala, opera a sculptoritei Lydia Kotzebue ( Silviu N. Dragomir - Un Bucuresti mai putin cunoscut ).

Statuia lui Lascar Catargiu - amplasata in Piata L.Catargiu ( astazi Piata Romana ), a fost dezvelita in 1907 si desfiintata in anii '50.

Statuia lui Mihai Viteazul - In fata Universitatii va fi dezvelita la 8/20 noiebrie 1874 statuia lui Mihai Viteazul in prezenta lui Carol I. Aceasta a devenit o statuie simbol, prin fata careia se vor desfasura de acum inainte defilari, in special de ziua nationala, 10 mai.

Arcul de Triumf -

Vederea vechiului Arc de Triumf dinspre B-dul Kiseleff.

Arcul de Triumf - in perioada comunista.

Monumentul lui I.C.Bratianu - situat in Piata I.C.Bratianu, a fost ridicat in 1903 si demolat intr-o noapte in 1948.

Lupoaica Capitolina - In 1906 Roma a daruit Bucurestilor o copie fidela a Lupoaicei Capitolina care ii alapta pe Romulus si Remus, fondatorii Romei. Primul amplasament a fost in cadrul expozitiei din Parcul Carol din 1906. Dupa terminarea expozitiei, statuia a fost amplasata in piateta din capatul strazii Lipscani, numita la acea vreme Piata Romei ( Piata Sf. Gheorghe in imagine). In 1931 Lupoaica va fi mutata in capatul de sus al esplanadei din dealul Patriarhiei, iar in 1934, cand a fost sistematzata Piata Natiunii, Lupoaica a fost coborata pe aceeasi alee, in vecinatatea Crucii Brancoveanului, unde a poposit aproximativ 15 ani. ( Silviu N. Dragomir - Un Bucuresti mai putin cunoscut ). In perioada comunista, monumentul a fost mutat in parcul din Piata Dorobanti, de unde a fost ulterior mutat in 1997 in Piata Romana. Se pare ca anul acesta Lupoaica va fi reasezata in piateta de la capatul strazii Lipscani.

Lupoaica la capatul de sus al Esplanadei Patriarhiei.

Dupa ce a fost amplasata in parcul din Piata Dorobanti, astazi Lupoaica se afla in Piata Romana.

Statuia Spatarului Mihai Cantacuzino din curtea spitalului Coltea.

Vedere in Piata Universitatii catre statuia lui Ion Heliade Radulescu.

Ansamblul statuilor din Piata Universitatii: Statuia lui Mihai Viteazul, Statuia lui Gheorghe Lazar si a lui Spiru Haret.

Statuia lui Spiru Haret - din Piata Universitatii.

Statuia Domnitei Balasa.



Statuia lui Vladimir Ilici Lenin - situat in fata Casei Scanteii ( astazi Casa Presei ), cladire semnificativa pentru regimul comunist, a fost desfiintat dupa evenimentele din decembrie 1989.

Statuia lui I.V. Stalin din fata intrarii in parcul cu acelasi nume ( fost Carol II si actual Herastrau ) si care a fost desfiintata dupa disparitia acestuia.

Monumentul ostasului sovietic - ridicat pentru a-i cinstii pe soldatii "eliberatori"sovietici in Piata Victoriei. In anii '80, cand relatiile lui Ceausescu cu U.R.S.S. s-au racit considerabil, monumentul a fost mutat in rondul de pe soseaua Kiseleff, iar dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost desfiintat. Se poate vedea aici in "vedere generala din Piata Victoriei", in partea stanga, unde a fost amplasat monumentul. Astazi monumentul se afla in Cimitirul Sovietic din soseaua Pipera, in zona dintre statia de metrou Aviatiei si strada Nicolae Caramfil.


Mausoleul din Parcul Carol - amplasat pe locul unde fusese Palatul Artelor din Parcul Carol, "Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei, pentru socialism" a fost construit pentru a adaposti criptele liderilor comunisti si a fost inaugurat in 1963. In perioada conducerii comuniste, Parcul Carol s-a numit Parcul Libertatii.

miercuri, 9 septembrie 2009

Leapsa! Bucurestii semicunoscuti

In urma provocarii lui Raiden de aici si pornind limitat de cartile postale din colectia proprie, am incercat si nominalizat:

1. Palatul d-nei Cretulescu din Cismigiu ( intrarea dinspre Stirbei Voda ).

2. Gara Filaret ( astazi autogara ).

3. Muzeul Aman din str. C.A.Roseti nr. 8.

4. Vama Postei din Lipscani nr. 1 cu Mihai Voda nr. 6 ( astazi unul din sediile IGP ).

5. Palatul Cantacuzino din Calea Victoriei nr. 141 ( astazi Muzeul Muzicii ).

6. Turnul lui Vlad Tepes din Parcul Carol.

7. Foisorul de Foc.

8. Institutul Geologic din Kiseleff nr. 2.

9. Cladirea BNR din Lipscani nr. 25.

10. Ministeul Agriculturii din b-dul Carol I nr. 4.


Leapsa pentru Radu Oltean .