miercuri, 23 decembrie 2015
sâmbătă, 10 octombrie 2015
Am fost la iMapp 2015 video
Video I
Video II
Video III
Video IV
Video V
Video VI
Video VII
Video VIII
Video IX
Video X
Video XI
joi, 8 octombrie 2015
Bustul lui Constantin Brâncuşi
La intersecţia bulevardelor Nicolae
Grigorescu şi Brâncuşi a fost amplasat în 2013 un bust al sculptorului
Constantin Brâncuşi, opera a lui Grigorie Minea (n.1939). Arta brâncuşiană
constituie una din sursele ideilor esenţiale pe care se clădeşte civilizaţia
vizuală a secolului al XX-lea. Sunt arhicunoscute lucrările prin care Brâncuşi
a intrat în galeria universală, precum Coloana infinitului, Poarta sărutului,
Masa tăcerii, Sărutul, Pogany, Curăţenia pământului sau Păsări în văzduh.
Pionierii automobilismului în Bucureşti I
Pionierii automobilismului în Bucureşti a fost o expoziţie ce a prezintat la Palatul Suţu începuturile automobilismului în ţară noastră cât şi secvenţe ale transportului public bucureştean în perioada 1 august - 20 septembrie 2015.
Publicul a putut admira, pe lângă expoziţia organizată pe gardul Palatului Suţu şi câteva maşini de epocă aparţinând membrilor Retromobil Club România.
Publicul a putut admira, pe lângă expoziţia organizată pe gardul Palatului Suţu şi câteva maşini de epocă aparţinând membrilor Retromobil Club România.
Primele vehicule cu propulsie autonomă din România au fost două camioane fabricate la Garner-Serpollet ce aveau motoare pe aburi şi care au circulat pe străzile Bucureştilor începând cu 1895.
Vehiculul cu numărul 1 înregistrat în 1900 în Bucureşti la Serviciul Circulaţie a fost un autotuturism cu motor cu ardere internă fabricat în Liege şi care a aparţinut proprietarului Morii lui Assan.
Un mare pasionat al sporturilor cu motor a fost prinţul Bibescu, care şi-a comandat la rândul sau un automobil tot de la fabrica din Liege.
Cinci ani mai târziu în România aveau să fie înregistrate peste 50 de automobile.
Vehiculul cu numărul 1 înregistrat în 1900 în Bucureşti la Serviciul Circulaţie a fost un autotuturism cu motor cu ardere internă fabricat în Liege şi care a aparţinut proprietarului Morii lui Assan.
Un mare pasionat al sporturilor cu motor a fost prinţul Bibescu, care şi-a comandat la rândul sau un automobil tot de la fabrica din Liege.
Cinci ani mai târziu în România aveau să fie înregistrate peste 50 de automobile.
marți, 6 octombrie 2015
Bustul lui Matei Basarab
Renumitul Colegiu Naţional Matei Basarab, aflat pe strada omonimă, a fost înfiinţat prin decret domnesc dat de Alexandru Ioan Cuza în 1859 şi care îşi va deschide porţile ca gimnaziu în 1860, devenind în 1864, prin adaugarea a trei clase superioare, al doilea liceu bucureştean după Colegiul Sfantul Sava. Gimnaziul a funcţionat iniţial în curtea bisericii Sf.Aposoli, apoi s-a mutat în fosta casă Laurian din str. Lucaci, imobilul de astăzi fiind construit în 1924. Printre absolvenţii acestei instituţii de învăţământ aminitim aici pe Şt. O. Iosif, Ion Mincu, Paris Constantin Levaditi, Duiliu Zamfirescu sau George Topârceanu. Au activat ca profesori D.N.Golescu, C.I. Şonţu, E. Bacaloglu, G.M. Murgovici, Ioan Slavici sau Constantin I. Moisil.
În curtea liceului, în faţa intrării profesorilor se află bustul lui Matei Basarab care a trăit între 1580 – 1654 şi a fost domn al Ţării Româneşti între 1632-1654, timp în care cultura cunoaşte o înflorire, se remarcă ca ctitor a peste treizeci de biserici şi este unul dintre susţinătorii introducerii limbii române în toate palierele, în detrimentul celei slavone.
