În
spatele centrului comercial „Unirea Shopping Center” pe strada Mamulari nr. 3 se
află Templul „Unirea Sfântă” care datează din prima jumătate a secolului al
XIX-lea, cunoscut ca „Sinagoga Mare a Croitorilor”, acesta a fost reconstruit
în 1896, suferind modificări şi adăugiri ulterioare. A fost restaurat în 1945
ca urmare a devastărilor din 1941. Din 1978 aici va funcţiona Muzeul de Istorie
al Comunităţii Evreieşti din România redenumit astăzi Muzeul de Istorie al
evreilor din România. Clădirea a scăpat de calvarul demolărilor petrecute aici
în anii ’80.
duminică, 1 aprilie 2018
Biserica Sfântul Nicolae-Şelari
O
primă biserică din lemn a existat probabil în sec. XVI-XVII, fiind rectitorită
de marele paharnic Şerban Cantacuzino în 1700. Conform pisaniei au mai
participat la construirea acesteia şi Iorgu Stan Costea şi Apostol Lazo şi
reparată în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Cea mai veche biserica
este pomenita in documente cu numele de „Sfantul Nicolae din mahalaua
selarilor” la 27 aprilie 1664. În urma stricăciunilor datorate cutremurului din
1802 biserica a fost refăcută radical între 1802-1804, când i s-au adăugat
absidele laterale şi a fost ridicat nivelul de călcare atât la interior cât şi
la exterior. La jumătatea secolului al XIX – lea era biserica breslei
lumânărarilor, bumbăcarilor şi bărbierilor. Grav afectată de incendiul din
1847, în 1860 biserica este dărâmată şi se începe recontruirea ei. Datorită
înaintării anevoiase a lucrărilor, în urma unei vizite la acest lăcaş, prinţul
Carol I va face o donaţie personală bisericii, devenind ctitor al acesteia: „La
anul 1868, Domnitorul Romaniei Carol I, prin intermedierea d-lui Ion C.
Bratianu, ministru de Interne si ad-interim la Finante depuse suma de 10.000 de
galbeni din caseta sa [...], fiind curatorii bisericei, ajutatori cu bani si
ostenitorii domnii Vasile Constantin, Stamate Atanasiu, Stefan Boscu si
Petrache Sachelarie. Cand mai venira intra’juroul unei astfel de nobile si
totd’auna laudabile operatiuni, persónele aci notate: domnii Costache
Stoeanovici, Ion Constantin, Petre Enciulescu si Ghita Radulian”. Biserica
poartă hramul Sf. Ierarh Nicolae. (Adresa: Str. Blănari nr. 16).
Pasajul latin
Între Piața Sfântul Gheorghe, ce a purtat în perioada
comunistă numele de Piața 1848, și Piața Roma traversarea se face prin
unul din puținele pasaje pietonale subterane și anume Pasajul Latin
(fost Lipscani), construit la sfârșitul anilor '60 și începutul anilor
'70 cu scopul de a lega cele două părți ale centrului istooric al
capitalei despărțite de bulevardul Brâncoveanu (actual I.C. Brătianu).
Redeschis în luna ianuarie 2012, după ce a suferit un proces de
reamenajare în cadrul căruia a fost decorat cu basoreliefuri, realizate
de artista Adriana Valentina Ivan, reprezentând scene din istoria
daco-română inspirate de cele de pe Columna lui Traian și doa medalioane
în care îi putem vedea pe Decebal și Traian, dar și două lucrări din
bronz ce ilustrează hărțile țărilor române și a Bucureștilor în secolul
al XV-lea, făcând astfel și o legătură între Lupa Capitolină din Piața
Romei cu perioada lui Constantin Brâncoveanu a cărui ctitorie este Biserica Sfântul Gheorghe Nou.