duminică, 1 aprilie 2018

Templul Unirea Sfântă

În spatele centrului comercial „Unirea Shopping Center” pe strada Mamulari nr. 3 se află Templul „Unirea Sfântă” care datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cunoscut ca „Sinagoga Mare a Croitorilor”, acesta a fost reconstruit în 1896, suferind modificări şi adăugiri ulterioare. A fost restaurat în 1945 ca urmare a devastărilor din 1941. Din 1978 aici va funcţiona Muzeul de Istorie al Comunităţii Evreieşti din România redenumit astăzi Muzeul de Istorie al evreilor din România. Clădirea a scăpat de calvarul demolărilor petrecute aici în anii ’80.



Biserica Sfântul Nicolae-Şelari

O primă biserică din lemn a existat probabil în sec. XVI-XVII, fiind rectitorită de marele paharnic Şerban Cantacuzino în 1700. Conform pisaniei au mai participat la construirea acesteia şi Iorgu Stan Costea şi Apostol Lazo şi reparată în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Cea mai veche biserica este pomenita in documente cu numele de „Sfantul Nicolae din mahalaua selarilor” la 27 aprilie 1664. În urma stricăciunilor datorate cutremurului din 1802 biserica a fost refăcută radical între 1802-1804, când i s-au adăugat absidele laterale şi a fost ridicat nivelul de călcare atât la interior cât şi la exterior. La jumătatea secolului al XIX – lea era biserica breslei lumânărarilor, bumbăcarilor şi bărbierilor. Grav afectată de incendiul din 1847, în 1860 biserica este dărâmată şi se începe recontruirea ei. Datorită înaintării anevoiase a lucrărilor, în urma unei vizite la acest lăcaş, prinţul Carol I va face o donaţie personală bisericii, devenind ctitor al acesteia: „La anul 1868, Domnitorul Romaniei Carol I, prin intermedierea d-lui Ion C. Bratianu, ministru de Interne si ad-interim la Finante depuse suma de 10.000 de galbeni din caseta sa [...], fiind curatorii bisericei, ajutatori cu bani si ostenitorii domnii Vasile Constantin, Stamate Atanasiu, Stefan Boscu si Petrache Sachelarie. Cand mai venira intra’juroul unei astfel de nobile si totd’auna laudabile operatiuni, persónele aci notate: domnii Costache Stoeanovici, Ion Constantin, Petre Enciulescu si Ghita Radulian”. Biserica poartă hramul Sf. Ierarh Nicolae. (Adresa: Str. Blănari nr. 16).


Pasajul latin

Între Piața Sfântul Gheorghe, ce a purtat în perioada comunistă numele de Piața 1848, și Piața Roma traversarea se face prin unul din puținele pasaje pietonale subterane și anume Pasajul Latin (fost Lipscani), construit la sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 cu scopul de a lega cele două părți ale centrului istooric al capitalei despărțite de bulevardul Brâncoveanu (actual I.C. Brătianu). Redeschis în luna ianuarie 2012, după ce a suferit un proces de reamenajare în cadrul căruia a fost decorat cu basoreliefuri, realizate de artista Adriana Valentina Ivan, reprezentând scene din istoria daco-română inspirate de cele de pe Columna lui Traian și doa medalioane în care îi putem vedea pe Decebal și Traian, dar și două lucrări din bronz ce ilustrează hărțile țărilor române și a Bucureștilor în secolul al XV-lea, făcând astfel și o legătură între Lupa Capitolină din Piața Romei cu perioada lui Constantin Brâncoveanu a cărui ctitorie este Biserica Sfântul Gheorghe Nou.




Hala Laminor 6 III

Alte imagini din Sectia Laminor 6 din cadrul Intreprinderii 23 August surprinse la 13 aprilie 2017.
Prima parte aici si oartea a diua aici.