Institutul Victor Babeş

Victor Babeş - medic, bacteriolog si morfopatolog, fondator al scolii romanesti de Microbiologie, s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincenţiu Babeş, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde şi-a luat doctoratul.

Babeş îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie şi pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).1

A lucrat în perioada 1882-1886 cu unii din cei mai mari specialişti ai epocii respective: O. Bollinger si H.W. Ziemsen (Munchen), J. Arnold (Heidelberg), F. Recklinghausen şi W. Waldeyer (Strasbourg), A.V. Cornilşi L. Pasteur (Paris), R. Virchow şi R. Koch (Berlin).2

În 1881 primeşte titlul de profesor asociat (doctor-docent) iar în 1885 postul de profesor de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie.3

Activitatea ştiinţifică a lui Victor Babeş a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie anti-difterică. A demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 50 de microorganisme patogene printre care se numara si "corpusculii Babes-Negri" (prezente in celulele creierului animalelor bolnave de turbare). 4 De o deosebită importanţă este descoperirea unei clase de paraziţi - sporozoari intracelulari nepigmentaţi - care cauzează febra de Texas la pisici şi alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internaţional de Zoologie din Londra (1900) aceşti paraziţi sunt clasificaţi în genul Babesia.

În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti.

În anul 1893 este ales membru titular al Academiei Române.

Pe lângă activitatea ştiinţifică a fost preocupat de îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, în special în combaterea şi prevenirea pelagrei.

Victor Babeş, datorită formaţiei sale ştiinţifice de bază, a creat concepţia ce poate fi denumită "patomorfologia procesului infecţios", sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

A fost membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).5

In 1900 înfiinţează la Bucureşti Societatea Anatomică care a dat un puternic impuls studiilor anatomo-clinice din ţara noastră. În 1913 contribuie la combaterea epidemiei de holeră din Bulgaria, preparând un vaccin antiholeric. În perioada 1916-1918 îşi continuă activitatea de preparare a produselor biologice necesare populaţiei române sub ocupaţie. În 1919 este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată. Paralel cu toată această activitate a desfăşurat şi o intensă activitate publicistică, prin publicarea de articole, monografii, tratate în care apar rezultatele tuturor cercetărilor şi descoperirilor sale. Actualmente aceste lucrări împreună cu alte publicaţii despre opera lui se află la biblioteca Institutului Victor Babeş.6

Institutul "Victor Babeş",care poartă numele fondatorului său, prof. dr. Victor Babeş, a fost înfiinţat la 28 aprilie 1887 şi este cel mai vechi institut ştiinţific medical din România. Institutul a fost conceput iniţial ca o şcoală practică superioară pentru toţi cei din domeniul sanitar, un institut medical complex asemenea Institutului Pasteur de la Paris, având secţii de anatomie patologică, bacteriologie, vaccinare antirabică, patologie veterinară, serologie şi chimie. În timp o parte din aceste domenii au fost preluate de alte aşezăminte care au apărut ulterior, având ca model Institutul "Victor Babeş": Institutul Cantacuzino, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică, Institutul de Virusologie, Institutul Pasteur.

Iniţial, institutul avea denumirea de "Institutul de Patologie şi Bacteriologie" şi a funcţionat în vechiul palat al Brîncovenilor, pe Calea Victoriei. Din 1899 institutul funcţionează în clădirea cunoscută şi în prezent. Alături de secţiile prezentate mai sus, noua clădire mai cuprindea câteva camere sterile, institutul antirabic (cu dispensarul antirabic), un muzeu, biblioteca, trei săli de lucrări practice de anatomie patologică şi bacteriologie pentru studenţi şi medici, o sală de autopsii, iar în curte crescătorii de animale mici, grajduri etc.7

Într-o comunicare susţinută la 3 aprilie 1900 la Academia Română, Prof. Victor Babeş remarca originalitatea organizării acestui institut, adăpostit într-o clădire monumentală pe malul Dâmboviţei şi dotat cu toate mijloacele de prevenire şi tratament al bolilor infecţioase.

Datorita importanţei contribuţiilor aduse la promovarea ştiinţelor medicale în domenii complexe ca anatomia patologică, bacteriologia, virusologia, imunologia, igiena, patologia comparată şi chiar istoria medicinii, renumele "Institutului de Patologie şi Bacteriologie" condus de dr. Victor Babeş a depăşit în scurt timp graniţele ţării. De asemenea, în ţară el a fost capabil să satisfacă unele din necesităţile medicale stringente ale epocii: combaterea turbării, profilaxia bolilor contagioase, asigurarea metodelor de control şi testare spre a se furniza cea mai curată apa potabilă pentru locuitorii Bucureştilor, prevenirea şi tratarea unor boli ale animalelor. Ca director al Institutului, prof. dr. Victor Babeş a abordat unele din problemele medico-sociale ale acelor vremuri cum ar fi problema pelagrei precum şi formularea unor soluţii realiste privind organizarea medicală a ţării preconizând organizarea unui Minister al Sănătăţii.

Dincolo de renumele internaţional al Institutului, poate cea mai importantă contribuţie o reprezintă formarea unui şir de specialişti şi profesori care devin fondatori de discipline medicale în ţara noastră sau şefi de şcoli medicale.

Întreaga istorie a Institutului este strâns legată de activitatea, profesionalismul şi întreaga personalitate a fondatorului lui, prof. dr. Victor Babeş.8