La 6 Ianuarie 1802 s-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român.
In Piaţa Universităţii, de la est la vest prima statuie este cea care îl înfăţişează pe Ion Heliade Rădulescu (1802-1872), scriitor, lingvist, gânditor şi om politic, îşi începe studiile la şcoala grecească de la Bucureşti între 1815-1818, continuându-le la Şcoala de la Sf. Sava a lui Gheoroghe Lazăr, unde a devenit şi profesor (1822-1828). Face parte dintre iniţiatorii „Societăţii literare” (1827) şi al „Societăţii filarmonice”(1833); întemeiază Curierul românesc (1828) şi suplimentul acestuia Curierul de ambe sexe (1836). Fondează şi conduce publicaţiile Buletin, gazetă administrativă între 1832-1847, Muzeul Naţional (1836), Conservatorul (1856), Legalitatea (1866). A participat la Revoluţia de la 1848, a fost membru în Comitetul revoluţionar, autor al Proclamaţiei de la Izlaz, membru al guvernului revoluţionar provizoriu de la Izlaz şi al celui de la Bucureşti, al Locotenenţei Domneşti şi al celei „de trei”. Ca urmare a nereuşitei revoluţiei este nevoit să părăsească ţara, călătorind în Franţa, Anglia, Turcia, revenind definitv în 1858. Ion Heliade Rădulescu a fost primul preşedinte al Academiei Române (1867). Statuia executată din marmura de Carrara de către sculptorul italian Ettore Ferrari a fost dezvelită la 21 noiembrie 1880, fiind a doua statuie dezvelita aici, dupa cea a lui Mihai Viteazul. Această este o dată şi jumătate mărime naturală şi îl reprezintă pe Ion Heliade Rădulescu într-o atitudine romantică, sugerând rostirea unui discurs. Pe soclu, într-un pergament cu capetele răsucite găsim inscripţia Lui Ioan Heliade Rădulescu, Românii recunoscători, 1802-1872, Târgovişte – Bucureşti, Într-o viaţă de şaptedzeci de ani, Lucră cu inima, cu penna, cu vorba, La cultura şi înălţarea , poporului român, MDCCCLXXIX. Pe latura de sud sta scris Proclamaţia de la 1848, pe cea de est gasim o placa de bronz reprezentand coperti de carte si file de ziar ilustrand Gramatica românească, Curierul românesc şi Curie de ambe sexe.
In Piaţa Universităţii, de la est la vest prima statuie este cea care îl înfăţişează pe Ion Heliade Rădulescu (1802-1872), scriitor, lingvist, gânditor şi om politic, îşi începe studiile la şcoala grecească de la Bucureşti între 1815-1818, continuându-le la Şcoala de la Sf. Sava a lui Gheoroghe Lazăr, unde a devenit şi profesor (1822-1828). Face parte dintre iniţiatorii „Societăţii literare” (1827) şi al „Societăţii filarmonice”(1833); întemeiază Curierul românesc (1828) şi suplimentul acestuia Curierul de ambe sexe (1836). Fondează şi conduce publicaţiile Buletin, gazetă administrativă între 1832-1847, Muzeul Naţional (1836), Conservatorul (1856), Legalitatea (1866). A participat la Revoluţia de la 1848, a fost membru în Comitetul revoluţionar, autor al Proclamaţiei de la Izlaz, membru al guvernului revoluţionar provizoriu de la Izlaz şi al celui de la Bucureşti, al Locotenenţei Domneşti şi al celei „de trei”. Ca urmare a nereuşitei revoluţiei este nevoit să părăsească ţara, călătorind în Franţa, Anglia, Turcia, revenind definitv în 1858. Ion Heliade Rădulescu a fost primul preşedinte al Academiei Române (1867). Statuia executată din marmura de Carrara de către sculptorul italian Ettore Ferrari a fost dezvelită la 21 noiembrie 1880, fiind a doua statuie dezvelita aici, dupa cea a lui Mihai Viteazul. Această este o dată şi jumătate mărime naturală şi îl reprezintă pe Ion Heliade Rădulescu într-o atitudine romantică, sugerând rostirea unui discurs. Pe soclu, într-un pergament cu capetele răsucite găsim inscripţia Lui Ioan Heliade Rădulescu, Românii recunoscători, 1802-1872, Târgovişte – Bucureşti, Într-o viaţă de şaptedzeci de ani, Lucră cu inima, cu penna, cu vorba, La cultura şi înălţarea , poporului român, MDCCCLXXIX. Pe latura de sud sta scris Proclamaţia de la 1848, pe cea de est gasim o placa de bronz reprezentand coperti de carte si file de ziar ilustrand Gramatica românească, Curierul românesc şi Curie de ambe sexe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu