Una dintre clădirile realist socialiste proiectată astfel și realizată însă fară toată pleiada de statui de la cornișă ori tripticul statuar din partea inferioară din zona fântânii arteziene.
Revista „Arhitectura”
Aceasta clădire capătă importanță în ansamblul urbanistic pentru că avea menirea de a face legătura între palatul Ministerului de Interne și fostul Palat Regal.
Revista „Arhitectura”
În final însă, proiectul arhitectului Richard Bordenache va fi realizat
fără nici o componentă sculpturală propusă, atât la cornișă, cât și în zona
fântânii.
Prin compoziția inițială, fântână poate fi asemănată cu o „Fontena di
Trevi” a Bucureștilor.
"Palazzo Calcani" cum i s-a spus in zeflemea pentru ca tema a fost acoperirea calcanului blocului modernist de care e lipit. Locul ramasese liber dupa demolarea hotelului Metropole in anii 1937-1938, odata cu restul cladirilor din fata palatului. I s-a reprosat profesorului Bordenache ca a facut multe profilaturi, pe care le-a si reprezentat in fatada cu umbre, desi expunerea fatadei este catre nord astfel incat nu exista sursa generatoare de umbre.
RăspundețiȘtergereReprosul era in contextul sfarsitului realismului socialist, odata cu disparitia lui Stalin...
RăspundețiȘtergereAsa e, insa cum ai zis, contextul era deja de factura asta, probabil conditionarea asta a fost mai importanta. Se putea insa si intr-o nota vremurilor care incepeau, ce-i drept.
RăspundețiȘtergere