O
dată cu înfrangerea Germaniei în 1945, Stalin devenea o mare figură pe scena
internaţională, iar unele regiuni, localităţi, bulevarde, străzi sau pieţe au
primit numele său. Astfel că, pe lângă Uniunea Sovietică, toate ţările din
Europa de Est, căzute sub influenţa sovietică în urma înţelegerii Churchill –
Stalin, şi-au redenumit oraşe, bulevarde şi pieţe cu numele acestuia. Însă şi
Europa Occidentală îl celebra pe Stalin prin numirea unor bulevarde în Olanda,
Belgia sau Marea Britanie. În Paris o staţie de metrou primea numele Stalingrad.
Nu doar în Europa se amintea de Stalin, ci şi în Canada, unde o regiune şi un
munte au fost astfel botezate. În Trinidad şi Tobago, în Coreea de Nord sau în China
au primit numele lui Stalin o serie de străzi, bulevarde sau pieţe.
În
Europa central-orientală şi de sud-est, regimurile comuniste nou instalate îşi
arătau obedienţa faţă de conducătorul sovietic, redenumind, pe lângă bulevarde
sau pieţe, chiar nume de oraşe. Asftel, oraşul Varna din Bulgaria a purtat
numele de „Stalin” între 1949 – 1956, oraşul polonez Katowice a devenit „Stalinogród”
între 1953 – 1956, în R.D.G. oraşul Eisenhüttenstadt s-a numit „Stalinstadt” între
1953 – 1961, în Cehia Karviná-Nové Město a fost
rebotezat „Stalingrad”, oraşul ungar Dunaújváros a purtat numele de „Sztálinváros” între 1951 – 1961, iar în Albania
Kuçovë a fost schimbat în „Qyteti Stalin” (oraşul Stalin), între
1950–1990.
În România o regiune din mijlocul ţării
a primit numele lui Stalin. Reşedinţa acesteia a fost oraşul Braşov, redenumit
şi el Stalin. De asemenea, Poiana Braşov s-a rebotezat în Poiana Stalin.
Redenumirea oraşului Braşov s-a facut în urma cererii semnată de reprezentanţi
ai tuturor întreprinderilor din Braşov, metoda agreată de P.M.R. Iată în
continuare scrisoarea care a dus la schimbarea numelui Braşovului:
„Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român,
Guvernului
Republicii Populare Române[1]
Dragi
Tovarăşi,
La
iniţiativa C.F.R.-iştilor, noi, oamenii muncii din oraşul Braşov am hotărât să
propunem ca numele oraşului nostru să fie schimbat dându-i-se numele marelui
geniu al omenirii muncitoare, scumpului şi iubitului prieten al poporului
muncitor din ţara noastră, învaăţătorului şi eliberatorului nostru – marelui
Stalin.
Oraşul
nostru este unul dintre principalele centre industriale ale ţării; marile sale
întreprinderi, ca uzinele de tractoare „Sovromtractor”, ca întreprinderea
metalurgică „Steagul Roşu” şi multe altele, sunt binecunoscute oamenilor muncii
din întreaga ţară.
În
oraşul nostru convieţuiesc frăţesc, muncind şi lucrând cot la cot, muncitorii
români cu muncitorii unguri şi cu muncitori de alte naţionalităţi.
Planul
Cincinal deschide în faţa oraşului şi
regiunei Braşov noui perspective de desvoltare a economiei şi a culturii.
Muncitorii
din Braşov depun mari eforturi pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor
prevăzute în Plan. Pe primul semestru al anului 1950, întrepriderile din Braşov
au îndeplinit Planul de Stat cu 114 la sută.
Suntem
convinşi că conducerea Partidului şi Guvernului Republicii Populare Române vor
satisface dorinţa noastră înflăcărată şi vor acorda oraşului nostru înalta
cinste de a purta numele de oraşul Stalin.
Noi
ne angajăm în faţa Partidului, a Guvernului şi în faţa marelui Stalin, să nu ne
precupeţim puterile pentru a dobândi noui succese în întărirea politică, economică
şi culturală a Patriei, în lupta pentru pace, pentru socialism şi a ne dovedi
demni de această cinste.
Trăiască
Patria noastră, Republica Populară Română, ţara unde se construieşte
socialismul!
Trăiască
marele conducător al poporului sovietic, genialul învăţător al oamenilor muncii
de pretutindeni, tovaraşul Stalin!
Scrisoarea
a fost adoptată în unanimitate în adunările oamenilor muncii dela toate
întreprinderile oraşului Braşov.
În numele oamenilor muncii din
oraşul Braşov”
Urmează
aproximativ 60 de semnături ale unor directori de întreprinderi dar şi
maiştrii, secretari ori diverşi muncitorii, unii fruntaşi sau decoraţi.
Din
partea conducerii de partid şi de stat a venit:
Răspunsul
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al guvernului Republicii
Populare Române la scrisoarea oamenilor muncii din oraşul Braşov[2]
Dragi tovarăşi,
Comitetul Central al Partidului
Muncitoresc Român şi guvernul Republicii Populare Române salută călduros
iniţiativa ceferiştilor din Braşov, căreia i s’a alăturat cu entuziasm oamenii
muncii din celelalte întreprinderi din oraşul vostru, ca numele oraşului Braşov
să fie schimbat, dându-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare,
conducătorului poporului sovietic, eliberatorului şi prietenului iubit al
poporului nostru I.V.Stalin.
Guvernul R.P.R. şi Comitetul Central
al Partidului Muncitoresc Român au luat hotărârea de a sprijini cererea voastră
şi de a propune Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare
Române să satisfacă dorinţa arzătoare a oamenilor muncii din Braşov, dându-i
acestui oraş numele de: „Oraşul Stalin”.
Guvernul Republicii Populare Române
şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român exprimă convingerea că
oamenii muncii din Braşov se vor dovedi la înălţimea cinstei mari de a fi
cetăţeni ai oraşului care poartă numele tovarăşului Stalin.
Vă urăm noui succese în lupta pentru
depăşirea prevederilor planului de stat pe 1950, pentru pregătirea condiţiilor
în vederea realizării planului cincinal, pentru apărarea păcii, asigurarea
bunei stări a celor ce muncesc şi victoria socialismului în ţara noastră.
Preşedintele Secretar
General
Consiliului de Miniştrii al
al Comitetului Central al
Republicii Populare
Române Partidului Muncitoresc Român
Dr. Petru Groza Gheorghe Gheorghiu – Dej
Vedere din Poiana Stalin în 1954
Pe
lângă oraşul Braşov, în mai toate oraşele R.P.R. parcuri, pieţe, străzi sau
bulevarde au fost redenumite. Astfel că în Bucureşti parcul „Herăstrău”, care
se numea atunci Parcul „Carol al II-lea”, se va numi „Parcul de cultură şi odihnă
I.V.Stalin”.
Vedere din parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin”
Piaţa
de la intrarea principală în parc, ce s-a numit „Piaţa Jianu” sau „Piaţa
A.Hitler” (în perioada guvernului I.Antonescu), va deveni „Piaţa Stalin”.
Vedere aeriană cu Piaţa Stalin
La
intrarea în parc a fost amplasată o statuie a lui Stalin. După destalinizare
această piaţă se va numi Piaţa Aviatorilor, astăzi ea se numeşte Piaţa Charles
de Gaulle.
Statuia lui Stalin amplasată la 1 mai 1951 la intrarea
în Parcul Stalin dinspre Piaţa Stalin. Iniţial a fost realizată din ghips, iar
datorită deteriorării a fost turnată alta din bronz. Monumentul a fost
desfiinţat într-o noapte în 1962.
Bulevardul
care unea această piaţă cu Piaţa Victoriei, fost Jianu, va purta numele de „Bulevardul
Generalissimul I.V.Stalin”, iar ulterior Bulevardul Aviatorilor, cum se numeşte
şi astăzi.
Şoseaua Generalissimul „I. V. Stalin”
Mai
mult, un sector administrativ din Bucureşti a purtat numele de Raionul
I.V.Stalin.
După dispariţia lui Stalin, la 5
martie 1953, a urmat cel de-al XX lea Congres al P.C.U.S. trei ani mai târziu,
în cadru căruia N.Hrusciov, succesorul lui Stalin, a prezentat un raport secret
în care erau condamnate crimele şi epurările comise de Stalin, dar şi cultul
personalităţii. In urma acestui raport a fost declanşată aşa-numita acţiune de
destalinizare în U.R.S.S. dar şi în statele europene aflate sub influenţa
acesteia.
Un comentariu:
Aceasta, este o zi mare, a sfantului Victor, Victoria Muncii Socialiste, 1 Mai Muncitoresc, in Piateta Rue, Lenin/Maxim Gorki.Tignalul.
Trimiteți un comentariu