sâmbătă, 28 martie 2026

Călătorie prin Bucureștiul de ieri – o carte-album despre Capitala în epoca comunistă

     


     Bucureștiul are multe povești ascunse în imaginile trecutului. Unele dintre ele prind din nou viață luni, 6 aprilie 2026, de la ora 17:00, la Biblioteca Metropolitană București, unde va avea loc lansarea volumului „Călătorie prin Bucureștiul de ieri”, semnat de istoricul Cezar Petre Buiumaci și apărut la Editura Cetatea de Scaun.

    Albumul reunește aproximativ 500 de imagini, majoritatea publicate pentru prima dată, selectate din colecția personală a autorului. Cărțile poștale ilustrate surprind transformările Bucureștiului între anii ’50 și ’90 și oferă o perspectivă vizuală rară asupra modului în care orașul s-a schimbat în acea perioadă.

    Imaginile sunt completate de mărturii și interviuri cu oameni care au trăit sau au lucrat în capitală în acei ani – povești despre viața cotidiană, despre ritmul construcțiilor și despre atmosfera unui oraș aflat într-o permanentă remodelare.

    Prin dialogul dintre document vizual, context istoric și memorie personală, volumul devine mai mult decât un album: este o arhivă culturală a Bucureștiului, care invită cititorul să redescopere orașul așa cum a fost, dincolo de nostalgia epocii.

    Cezar Petre Buiumaci „Acest album are menirea de a ajuta la înțelegerea Bucureștilor, care a fost traseul acestor schimbări radicale care a transformat orașul, făcându-l de nerecunoscut. Am pornit acest demers culegand informatii de la oameni si completandu-le cu ilustare in incercarea de a coagula torul intr-o imagine de ansamblu aspura orasului.Transformările care au avut loc în București în perioada comunistă au fost dintre cele mai importante subiecte folosite de propaganda regimului. Propaganda vizuală are una dintre cele mai importante poziții în cadrul regimului comunist. Atenția pe care acesta o acorda este redată de atitudinea privind afișul și fotografia, pe lângă arta plastică: pictură, gravură, sculptură etc. Tandemul slogan-imagine este cel mai folosit în pavoazarea orașului, atât în timpul unor evenimente, cât în cazul decorării permanente a unor clădiri sau încăperi. Acest volum ilustrează perfect tandemul fotografie – arhitectură în slujba propagandei. Regimul comunist a utilizat în mod sistematic imaginea ca instrument în slujba propagandei, folosita individual sau alături de un text ori ca ilustatie a unui articol, copertă de revistă etc. Astfel, cartea poștală ilustrată este o sursă importantă în cercetarea perioadei, ajutând atât la înțelegerea fenomenului propagandistic cât și a acelor vremuri. Imaginea s-a dovedit a fi uneori deasupra cuvântului, suplinidu-l până la înlocuire, fiind utilizată ca sursă de informare și de vehicul al mesajului”.

   Vă așteptăm să descoperim împreună Bucureștiul de ieri. Luni, 6 aprilie 2026. Ora 17:00. La Biblioteca Metropolitană București, str. Tache Ionescu nr. 4. Alături de autor vor lua cuvântul invitații arh. Alexandru Panaitescu, istoric, IICCMER Ștefan Bosomitu și criticul și istoricul de artă Cosmin Năsui.

luni, 2 martie 2026

Strada Lipscani I

 

Strada Lipscani, vedere către Calea Victoriei, cu Banca Dacia România în partea stângă și Banca Națională a României în partea dreaptă.

marți, 17 februarie 2026

Stencils de București V - Rădăcini urbane by #Orhan

#Orhan face o poveste în zece capitole intitulată Rădăcini urbane, în care "propune o reflecție vizuală asupra identității culturale și a modului în care aceasta poate fi reinterpretată", în care tehnologia este cea care acaparează totul ca o caracatiță de care pare că nu putem scăpa. Reflecția nu este doar față de influența și urmările utilizării tehnologiei, ci și față de noi, cum percepem noi tradiția și inovația. Expoziția este o oglindă a societății actuale, un avertisment ca diagnostic cultural, nu ca respingere, vorbește despre ce forme de dependență produce tehnologia, ce relații de putere ascunde și ce practici umane marginalizează, făcându-ne să ne izolăm.













Expoziția Rădăcini urbane a avut loc în perioada 4 - 15 februarie 2026, în Sala Acvariu de la Muzeul Național al Țăranului Român