Pentru a elogia
evenimene importante, în Bucureşti au fost ridicate mai multe arcuri de triumf
în 1848, 1859, 1878, 1906 sau 1918. În ajunul încoronării regelui Ferdinand s-a
dorit ridicarea în capitală a unui Arc de triumf care să amintească de
cuceririle noului stat. Pentru construirea acestuia s-a apelat la serviciile
arhitectului Petre Antonescu, ce a elaborat proiectul, o serie de artişti
plastici lucrând în acelaşi timp la sculpturile şi elementele decorative ce
urmau să împodobească monumentul. Acesta a fost finalizat în toamna anului
1922, fiind realizat din beton armat, având soclul placat cu piatră de granit,
iar la fiecare picior al arcului existând câte o uşă ce permitea acesul prin
intermediul a 164 trepte către terasa arcului. Faţada principală, de nord, era
străjuită de două perechi de statui înalte de 5,50 m, ce reprezentau ostaşul
roman (realizat de Frederic Storck), ostaşul dac (Oscar Späthe), ostaşul lui
Mircea cel Bătrân (Cornel Medrea) şi al lui Ştefan cel Mare (Dimitrie
Paciurea). La baza arcadei se aflau efigiile regelui Ferdinand şi a reginei
Maria, realizate de Alexandru Călinescu, iar deasupra acestora se aflau
panourile ce consemnau localităţile unde s-au jertfit ostaşii români:
Mărăşeşti, Plevna, Guruslău, Şelimberg, Călugăreni, Rovine, Baia, Racova, Valea
Albă, Mărăşti. La faţada dinspre sud, la piciorul stâng al arcului erau
amplasaţi ostaşul lui Mihai Viteazul (Alexandru Severin), pandurul lui Tudor
Vladimirescu (Ion Jalea), iar la cel drept dorobanţul Independenţei (Ion
Iordănescu) şi ostaşul Unirii (Dumitru Măţăuanu).
Pentru că aceste
statui şi ornamente erau realizate pe structuri de lemn în tehnica stucaturii
şi patinate pentru a respinge picăturile de ploaie, monumentul s-a deteriorat
rapid, declanşând în acelaşi timp polemici pro şi contra Arcului de Triumf.
După tărăgănări şi trecerea monumentului în administrarea diferitelor intituţii
locale sau centrale, prin sume alocate de stat dar şi donate de către
organizaţiile de veterani sau de publicul larg, s-a purces la refacerea
monumentului, ce va primi înfăţişarea, cu modificarile făcute în perioada
comunistă asupra însemnelor regalităţii, cunoscută şi astăzi, fiind inaugurat
în prezenţa regelui Carol II la 1 Decembrie 1936.[i]
Pentru mai multe monumente dispărute aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu