Piata Postei

 

„Călătorie prin Bucureștiul de ieri” – un demers de arheologie vizuală și recuperare a memoriei urbane a Capitalei în perioada comunistă

Miercuri, 3 decembrie, ora 18:00, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, va avea loc lansarea volumului „Călătorie prin Bucureștiul de ieri”, realizat de istoricul și cercetătorul Cezar Petre Buiumaci și apărut la Editura Cetatea de Scaun. Albumul se configurează ca un demers interdisciplinar situat la intersecția dintre istorie urbană, antropologie vizuală, studii de memorie și cercetare iconografică, având ca obiect Bucureștiul din perioada regimului comunist.

Volumul prezintă o selecție coerentă și riguros documentată de cărți poștale ilustrate provenite din arhiva autorului, din care, o parte semnificativă a acestor imagini este publicată în premieră, contribuind astfel la extinderea corpusului vizual necesar studierii transformărilor urbane ale Bucureștiului în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Albumul investighează procesele de remodelare forțată a țesutului urban între anii ’50 - ’80 prin apariția noilor bulevarde și ansambluri de locuire colectivă, redefinirea spațiului public și a axelor de reprezentare a puterii în detrimentul cartierelor istorice. Imaginea devine aici instrument de analiză, nu simplu suport ilustrativ, fiind tratată ca document istoric, martor vizual și sursă pentru înțelegerea relației dintre ideologie, arhitectură și cotidian.

O componentă distinctă a lucrării este consacrată istoriei orale, printr-o serie de interviuri realizate cu martori direcți ai perioadei: arhitecți, ingineri, locuitori ai zonelor demolate sau reconfigurate. Aceste mărturii oferă un contrapunct narativ imaginii, punând în evidență experiențele individuale și traumele spațiului în raport cu discursul oficial al modernizării socialiste.

Prin metodologia utilizată: combinarea surselor vizuale cu cele orale, confruntarea memoriei cu imaginea propagandistică, raportarea critică la sursa iconografică, volumul se înscrie în direcțiile recente ale cercetării asupra regimurilor totalitare, peisajului ideologizat și construcției identitare prin intermediul spațiului urban. Se regăsesc în această călătorie mărturisirile profesorului Horia Gârbea, a sculptorului Dragoș Neagoe, a colegului Marian Șerban, a doamnei Emilia Nicolaescu și a arhitecților Gabriela Petrescu și Alexandru Panaitescu, care rememorează un trecut recent, cu evenimente importante precum cutremurul din 4 martie 1977, demolările din Uranus și Crângași, dar și perioada în care contructiile au fost subiectul principal pe harta Bucureștilor.

„Călătorie prin Bucureștiul de ieri” depășește astfel statutul unui simplu album fotografic, configurându-se ca un instrument util pentru cercetători în domeniile istoriei recente, arhitecturii, urbanismului, patrimoniului și studiilor culturale. Lucrarea propune o lectură critică a orașului ca palimpsest istoric, stratificat în memorie, imagine și traumă urbană.

Lansarea de la Târgul Gaudeamus reprezintă nu doar prezentarea unui volum, ci deschiderea unui cadru de dialog asupra modului în care societatea românească își recuperează, problematizează și integrează trecutul recent în conștiința culturală contemporană, având ca punct de pornire un alt volum: „Orasul neterminat”, reper în studiul istoriei urbane recente.

Evenimentul va avea loc miercuri, 3 decembrie, ora 18:00, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, în Spațiul de evenimente „Mircea Sântimbreanu”, unde vor fi alaturi de autor conf. univ. dr. Andrei Florin Sora, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, cercet. şt. I dr. Cristian Vasile, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română şi arhitect Alexandru Nicolae Panaitescu.

Bucureştii în filatelie III

În anul 1959 s-au sărbătorit 500 de ani de la atestarea documentară a orașului București, Capitala României. Pe lângă o serie de manifestări artistice, aniversarea din 1959 a fost omagiată și prin emiterea unei serii filatelice conțînând șase timbre (tirajul a fost de 1 000 000 de serii complete) și a unei colițe (30 000 de exemplare). Vlorile 20 bani Hrisovul dat de Vlad Țepeș la 20 septembrie 1459; 40 bani Bulevardul Nicolae Bălcescu; 55 bani Casa Scînteii; 55 bani Ateneul R.P.R.; 1 leu și 55 de bani Teatrul de Operă și Balet; 1 leu și 75 de bani Stadionul 23 August

 

Prima parte aici, iar a doua parte aici

„Călătorie prin Bucureștiul de ieri” - un nou proiect Cezar Petre Buiumaci

 

În curând: „Călătorie prin Bucureștiul de ieri” - un album dedicat memoriei vizuale a Bucureștiului comunist

Un nou proiect editorial dedicat istoriei vizuale a capitalei se pregătește de lansare. Albumul „Călătorie prin Bucureștiul de ieri” aduce în prim-plan o selecție amplă de cărți poștale ilustrate din perioada comunistă, alături de interviuri și mărturii directe ale celor care au trăit și au lucrat în București în acea epocă.

Inițiat și coordonat de istoricul Cezar Petre Buiumaci, proiectul continuă demersul început pe pagina de Facebook „Călătorie prin Bucureștiul de ieri”, unde, în ultimele luni, au fost publicate zilnic imagini de epocă, fragmente de viață urbană și reflecții despre transformările arhitecturale și sociale ale orașului. Proiectul a fost posibil prin implicarea Editurii Cetatea de Scaun, care l-a susținut încă de la început, fiind practic o continuare a Orașului neterminat

„Scopul albumului nu este doar de a reconstitui o imagine nostalgică a orașului, ci de a propune o lectură documentată a Bucureștiului comunist - un oraș aflat între modernizare, control politic și adaptare cotidiană”, explică autorul proiectului.

Structurat tematic, volumul explorează evoluția spațiului urban bucureștean între anii ’50 și ’80, de la bulevardele centrale și marile șantiere edilitare până la cartierele de locuințe și zonele industriale. Fiecare imagine este contextualizată prin text explicativ și completată de interviuri, oferind o perspectivă complexă asupra unei perioade care a marcat profund identitatea orașului.

Prin combinarea cercetării istorice cu analiza vizuală, „Călătorie prin Bucureștiul de ieri” devine nu doar un album de colecție, ci și un instrument de reflecție asupra memoriei urbane și a modului în care trecutul recent continuă să modeleze prezentul Bucureștiului.

Lansarea oficială a volumului va fi anunțată în curând.
Până atunci, proiectul poate fi urmărit pe pagina sa dedicată, unde zilnic sunt publicate noi imagini și informații din arhive personale și colecții publice.

Calea Victoriei VII

 

Alte ilustrate ale Căii Victoriei

Expozitia Societatii Agrare 1904

Pavilionul Administratiei Domeniului Coroanei la Expozitia Societatii Agrare 1904

Imagini de la alte Expozitii aici, aici si aici

Bulevardul Carol

 

Bulevardul Carol, vedere la Piata Rosetti

Vedere generală V

 

Vedere generală din București

Alte vederi generale aici, aici, aici, aici si aici

Calea Victoriei VI

Alte ilustrate ale Căii Victoriei.

„Orașul neterminat" la Râmnicu Sărat

 

În cadrul Universității de Vară de la Râmnicu Sărat – „Orașul socialist”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)  invită publicul la prezentarea volumului „Orașul neterminat”, semnat de Cezar Petre Buiumaci, istoric și muzeograf la Muzeul Municipiului București. Evenimentul va avea loc joi, 28 august 2025, începând cu ora 16:00, Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” Râmnicu Sărat. Alături de autor se vor afla prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, conf. univ. dr. Florentina Nițu și conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin, care vor aduce în discuție aspecte esențiale ale transformărilor urbane din perioada comunistă, dezbaterea fiind moderată de Dan Mihai Țălnaru, director executiv IICCMER.

Apărut în 2024 la Editura „Cetatea de Scaun” din Târgoviște, volumul Orașul neterminat propune cititorilor o analiză amplă a modului în care regimul comunist a influențat transformările urbanistice ale Bucureștiului. Bazându-se pe o documentare atentă, autorul evidențiază proiecte arhitecturale de anvergură care au condus la transformarea în etape a orașului, momentele esențiale în evoluția postbelică a Bucureștilor și consecințele acestora asupra identității orașului.

„Orașul neterminat este cercetarea prin care am încercat să înțeleg transformarea acestui oraș în vremea comunismului, cum a evoluat și care au fost pivoții în jurul cărora s-a petrecut acest lucru. Am pornit de la situația politică postbelică și am continuat cu politicile economice și administrative din deceniul al cincilea al secolului trecut. (…) Regimul comunist s-a preocupat pe lângă aspectele politico-economice și de aspectele vieții socio-culturale prin intervenții radicale în discursul istoriografic, care a afectat structural zone precum monumentele de for public sau muzeele, alături de cinematografie, teatru, muzică sau literatură. În cea de-a doua perioadă a regimului comunist au fost abordate proiecte de mare anvergură menite să schimbe total aspectul Bucureștilor prin construirea metroului, construirea Casei Republicii și a ceea a fost numit Centrul Civic sau sistematizarea Dâmboviței.” – precizează ist. dr. Cezar Petre Buiumaci, autorul lucrării.

Este o carte dedicată Bucureștiului, care aduce în prim plan transformarea Capitalei în perioada în care în România la conducere s-a aflat regimul comunist.
Volumul tratează situația României la finele războiului și accederea la putere a partidului comunist, punerea în aplicare a politicilor economice, confiscarea proprietăților și a mijloacelor de realizare a veniturilor, industrializarea forțată și urbanizarea accelerată, aspecte legate de comunizarea spațiului public, de reorganizare administrativă și redenumire în cheie comunistă, de expansiunea teritorială și construirea noului oraș, urmată de politicile culturale pe care le-a cunoscut Bucureștiul. Cutremurul, Metroul, Casa Republicii cu Centrul Civic de dimensiunea unui oraș și amenajarea râului Dâmbovița sunt temele expuse în lucrare

„Scopul cercetării întreprinse a fost acela de a realiza o imagine cât mai aproape de modul în care Bucureştiul s-a transformat în cele aproape cinci decenii de conducere comunistă a țării, în condițiile în care există, la nivelul populației, percepții diferite legate de acele vremuri. O parte a acesteia consideră că regimul a fost unul criminal, care a distrus atât structura societății, cât și patrimoniul construit al Bucureştiului, altă parte, aflată pe o poziție opusă primei, este de părere că societatea a avut doar de câștigat prin politicile sociale și de urbanizare ale sistemului comunist, atât prin asigurarea venitului necesar traiului și, implicit, al asigurării locuinței, cât şi prin grija față de educație și sănătate.”

Prezentarea volumului Orașul neterminat invită publicul la o călătorie prin istoria postbelică a Bucureștiului, prin intermediul unor trimiteri și descrieri detaliate, al documentelor de arhivă și al analizelor dedicate clădirilor reprezentative din perioada comunistă. Evenimentul se adresează atât specialiștilor preocupați de istoria urbană, cât și celor pasionați de transformările Capitalei și de poveștile mai puțin cunoscute ale orașului, putând astfel să înțeleagă un aspect al perioadei comuniste care se regăsește practic în toate orașele românești.

 Volumul a fost premiat de Societatea de Științe Istorice din România cu premiul „Constantin C. Giurescu”, în cadrul Școlii de Vară care a avut loc anul acesta la Focșani.

Evenimentul de prezentare a cărții va avea loc la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” Râmnicu Sărat, joi, 28 august 2025, ora 16:00 și va include o sesiune de discuții cu autorul și invitații săi.

Istoricul bucureștean Cezar Buiumaci, premiat de Societatea de Științe Istorice din România

 

Istoricul bucureștean Cezar Buiumaci a fost premiat de Societatea de Științe Istorice din România cu premiul „Constantin C. Giurescu”, în cadrul Școlii de Vară care a avut loc anul acesta la la Focșani, pentru volumul dedicat istoriei Bucureștilor în timpul comunismului, „Orașul neterminat”, publicat în anul 2024 la Editura Cetatea de Scaun.

„Este o onoare pentu mine să primesc acest premiu care poartă numele marelui istoric, profesorul și academicianul Constantin Giurescu, premiu pe care îl primesc de la Societatea de Științe Istorice din România, care este o asociație profesională, neafiliată politic, menită să pună umărul la dezvoltarea cercetarea științifică și didactică cu aplecare către cercetarea istoriei locale și naționale, cât și universale. „Orașul neterminat” este titlul cărții în care am pus cercetările mele despre transformarea suferită de București în timpul regimului comunist. Pornind de la Cetatea industrială, de la afluxul masiv de populație atras de industrializarea forțată și ajungând astfel rapid la urbanizarea accelerată, cartea este o incursiune în istoria recentă a orașului și abordează temele dezvoltării industriale, ale reorganizării administrative și redenumirii orașului, ale construcției de locuințe, de la marile ansambluri rezidențiale: Drumul Taberei - Militari, Titan - Balta Albă sau Berceni, până la edificiile culturale și politice ale regimului comunist. Am abordat în această carte cultura de masă, de la muzee, teatre și cinematografe la parcuri și statui, continuând în a doua parte a cărții cu construcția metroului și regularizarea Dâmboviței, cu cutremurul din 4 martie 1977 și urmările imediate și pe termen lung ale acestuia, dezastru natural care i-a dat ocazia lui Nicolae Ceaușescu să demoleze centrul orașului pentru a construi unul nou, care să penduleze în jurul Casei Republicii, mai cunoscută sub numlele de Casa Poporului și care este o rană deschisă în peisajul bucureștean. Cartea este o invitație într-o călătorie prin orașul neterminat cu scopul înțelegerii devenirii Bucurestiul cel de astăzi”.

Ne aflăm într-o perioadă în care nostalgiile față de vechiul regim sunt amplificate, mulți dintre cei care sunt de părere că în timpul comunismului a fos mai bine nu au trăit acele vremuri. Comunismul este un regim criminal, care a fost impus în România de Stalin prin intermediul Armatei Roșii de ocupație, iar regimul instalat după 30 decembrie 1947, când regele Mihai a fost obligat să renunțe la tron, a fost un regim opresiv care a eliminat elitele românești din toate domenii, a confiscat averile prin așa-numita naționalizare, a sărăcit populația prin așa-numita reformă monetară, a confiscat pământurile agricultorilor prin colectizare, o mare masă a populației care se vedea nevoită acum să se îndrepte către mediul urban care cunoștea un proces de industralizare forțată și care a absorbit rapid această forță de lucru de care avea nevoie în condițiile unui proletariat scăzut că număr și al cărui reprezentat se erija în justificarea preluării totale a puterii. A urmat procesul de urbanizare accelerată a spațiul urban ca reacție a acestui mare aflux de alogeni care trebuiau cazați, aprovizionați, transportați către locul de muncă, chestiuni care au presiune pe autorități în grăbirea rezolvării crizei spațiului locativ și al alimentației și aprovionarii cu produse necesare traiului. Pe aeste direcții s-a transformat Bucurestiului, care a crescut și pe orizontală și pe verticală în această perioadă, dublându-și suprafața și aproape triplându-și populația. 

S-a creat practic un nou oraș în jurul celui vechi, fără prea multe inteventii în zona istorică a Bucureștiului. Dezastrul s-a produs abia după Cutremurul din 4 martie 1977 care i-a permis lui Nicolae Ceaușescu să facă o intervenșie masivă în inima orașului și să demoleze o suprafață aproximativă cu a unui oraș pentru realizarea unui proiect megalomanic care avea în centrul său palatul politico-adminsitariv Casa Republicii, creând practic o rană în inima orașului care nu pare să se fi vindecat. Ce s-a petrecut în această perioadă am încercat să deslușesc din arhive și marturii și le-am publicat în această carte.

Această carte nu este prima scrisă de Cezar Peter Buiumaci, care este istoric, membru al Societăţii de Științe Istorice din România şi muzeograf la Muzeul Municipiului Bucureşti în cadrul Compartimentului de Istorie Bucureșteană, autor al volumelor „Oraşul din oraş” (2014) şi „Ieri şi azi în Bucureşti” (2016), apărute la editura Muzeului Municipiului Bucureşti şi care tratează evoluţia spaţiului urban bucureștean de-a lungul istoriei sale, este doctor în istorie cu o teză despre evoluţia oraşului Bucureşti în perioada comunistă a carei versiune scurtata este „Oraşul neterminat”. Realizator a numeroase expoziţii privind istoria oraşului Bucureşti în diferite ipostaze la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române sau Muzeul Municipiului Bucureşti, autor de articole în reviste de popularizare a istoriei şi anuare de specialitate despre istoria şi aspectul urban, monumentele de for public, a organizat dezbateri și mese rotunde la radio şi diferite posturi TV. Organizator, între 2014 - 2016, a unei serii de conferinţe la Palatul Suțu legate de istoria, arhitectura, antropologia şi evoluţia urbană. Susține conferinţe având subiecte legate de modificarea aspectului Bucureștilor ca urmare a intervenției umane. Este participant activ şi coordonator al unor proiecte care îşi propun reconstituirea istoriei urbane precum „Mesaje săpate în piatră, digitizarea crucilor din piatră din Bucureşti” (2023) sau „Călătorie în oraşul pictat - vechea stradă a Colţei” (2024) prin care se realizează valorificarea patrimoniului cultural material și sunt expuse modificările peisajului cultural urban având ca scop aducerea acestora în atenția publicului prin organizarea de expoziții, conferințe și ateliere de istorie urbană dedicate tinerilor.

 

Calea Griviței

 

Dezbatere pe tema volumului Orașul neterminat de Cezar Petre Buiumaci

 

Vineri, 30 mai 2025, începând cu ora 17:00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, va avea loc o dezbatere publică dedicată volumului Orașul neterminat, semnat de Cezar Petre Buiumaci. Evenimentul se va desfășura la Scena Agora și va aduce în prim-plan teme esențiale legate de transformările orașului București în perioada comunistă.

Alături de autor, vor participa:

• Prof. univ. dr. Daniel Șandru, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)
• Prof. univ. dr. Silviu Miloiu, director al Centrului de Cercetare a Istoriei și Patrimoniului Cultural „Grigore Gafencu”
• Lect. univ. dr. arh. Emil Ivănescu, președinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala București

Volumul Orașul neterminat, apărut recent la Editura Cetatea de Scaun, analizează modul în care regimul comunist a reconfigurat Bucureștiul, nu doar la nivel urbanistic, ci și simbolic și identitar, prin proiecte de mare amploare menite să reflecte ideologia timpului. Cartea propune o lectură complexaă a acestor intervenții, punând în discuție moștenirea lor în orașul de azi.

Evenimentul se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă, arhitectură, urbanism și dinamica spațiului public postcomunist.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm la Bookfest pentru o conversație esențială despre trecutul și viitorul orașului nostru!

Facebook event

„Orașul neterminat” de Cezar Petre Buiumaci – incursiune în istoria recentă a Bucureștiului

 

O nouă carte dedicată Bucureștiului, care aduce în prim plan transformarea Capitalei în perioada în care în România la conducere s-a aflat regimul comunist.Volumul tratează situația României la finele războiului și accederea la putere a partidului comunist, punerea în aplicare a politicilor economice, confiscarea proprietăților și a mijloacelor de realizare a veniturilor, industrializarea forțată și urbanizarea accelerată, aspecte legate de comunizarea spațiului public, de reorganizare administrativă și redenumire în cheie comunistă, de expansiunea teritorială și construirea noului oraș, urmată de politicile culturale pe care le-a cunoscut Bucureștiul. Cutremurul, Metroul, Casa Republicii cu Centrul Civic de dimensiunea unui oraș și amenajarea râului Dâmbovița sunt temele expuse în lucrare

„Orașul neterminat este rodul unei îndelungate cercetări menite să mă facă să înțeleg modul în care s-a transformat acest oraș în vremea comunismului, care a fost traseul său în această direcție și care au fost pivoții în jurul cărora s-a petrecut acest lucru. Principalul motiv al transformărilor edilitare l-a reprezentat dezvoltarea economică programată și dirijată de partidul unic, care a determinat o migrație aproape de neoprit dinspre rural către urban, odată cu disponibilizarea țărănimii prin colectivizare, adică prin confiscarea pământurilor, care venea să muncească în întreprinderile confiscate prin naționalizare, într-o perioadă postbelică în care sărăcirea populației a fost accentuată de reforma monetară. Afluxul de populație datorat politicii de industrializare forțată a creat probleme de cazare, transport și aprovizionare, pe care regimul comunist a încercat să le rezolve prin declanșarea unui amplu proces de construcție de locuințe care a dus la apariția unor mari ansambluri în zonele periferice ale capitalei, care au căpătat în final dimensiunea unor orașe. Dar regimul comunist s-a preocupat pe lângă aspectele politico-economice și de aspectele vieții socio-culturale prin intervenții radicale în discursul istoriografic, care a afectat structural zone precum monumentele de for public sau muzeele, alături de cinematografie, teatru, muzică sau literatură. În cea de-a doua perioadă a regimului comunist au fost abordate proiecte de mare anvergură menite să schimbe total aspectul Bucureștilor prin construirea metroului, construirea Casei Republicii și a ceea a fost numit Centrul Civic sau sistematizarea Dâmboviței. Aceste aspecte vi le spun atenție prin această apartitie editorială. Vă aștept la lansarea care va avea loc miercuri, 2 aprilie 2025, la Orele 17:00, la Biblioteca Metropolitană Bucureşti din str. Tache Ionescu nr. 4, unde vor fi alături de mine, invitații: Augustin Ioan - prof. univ. dr. arh. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu", Bogdan Suditu - conf. univ.dr. Facultatea de Geografie a Universității din București și Cătălin D. Constantin - conf. univ.dr. Facultatea de Litere a Universității din București. Gazda evenimentului va fi doamna Ramona Mezei, managerul Bibliotecii Metropoltane București.