Hotel "Union" vazut din Str. Academiei.
Palatul Postelor
Tinerimea Romana
Expozitia - Targ a Industriei Romanesti
Palatul Ministerului de finance
Bulevardul Elisabeta - Hotel Palas
Muzeul zoologic ( Gr. Antipa )
Grand Hotel
Fundatia Dalles.
Monitorul Oficial - Astazi Cladirea Arhivelor Statului. In planul doi, fosta cladire a Ministerului Justittiei.
Statuia lui Alexandru Lahovari
Monumentul lui Carol Davila in curtea facultatii de medicina
Sanatoriul de la Filaret
Casa in stil romanesc
Spitalul Coltei
Muzeul Theodor Aman
Statuia lui Lascar Catargiu
Aleea Carmen Sylva
Foisorul de Foc
Legatiunea Austro-Ungariei
Palatul Dunarea
Institutul Geologic - Astazi Muzeul de geologie.
Bufetul de la Sosea - Astazi Casa Doina.
Palatul Doamnei Cretulescu vazut din parcul Cismigiu
Monumentul Eroilor Aerului ( Statuia Aviatorilor )
Gara Filaret
Palatul regal
Aceasta ilustrata a fost donata de domnul Sorin Robu
Hotel Palace
Aceasta ilustrata a fost donata de domnul Sebastian Marina
Cercul Militar cu Bulevardul Elisaveta - Cercul Militar Central a fost construit in 1912 dupa planurile arh. D.Maimarolu si E.Donneaud.
Gara de Nord - La 10 septembrie 1868 se pune piatra de temelie a Garii Targoviste in prezenta lui Carol I si care a fost amplasa pe un loc ales de domnitor. Construita intre anii 1869 - 1872, Gara de Nord are o arhitectura inspirata din cea a Garii de Nord din Paris si a purtat denumirea de Gara Targovistei ( pentru ca artera numita astazi Calea Grivitei se numea pe vremea aceea Calea Tragovistei ) pana in 1888 de cand are actuala denumire. Prima linie data in folosinta in 1872 a fost cea pe ruta Roman - Galati - Bucuresti - Ploiesti. Este cea de-a doua gara a Bucurestilor dupa Gara Filaret ( 1869 ). La 13 septembrie 1872 a fost inaugurata Gara Targovistei.
Gara de Nord
Palatul Cameri de Comert - Astazi Biblioteca Nationala a Romaniei.
Banca Nationala a Romaniei - Construita intre 1883 - 1885 dupa planurile arhitectilor Cassien Bernard si Albert Galleron pe locul fostului han Serban Voda. Edificiu construit in stilul neorenasterii franceze, cu elemente de sculptura exterioara realizate de I.Georgescu, situat pe locul fostului han Serban Voda din strada lipscani.
Vila Minovici - Construita in 1905 dupa planurile arh. Cristofi Cerchez.
Vama Postei - este o constructie aflata la intalnirea strazii Lipscani nr.1 cu strada Mihai Voda nr. 6 undeva intre Calea Victoriei si raul Dambovita. Palatul a fost construit intre 1914 - 1926, dupa planurile arhitectului Statie Ciortan, avand un stil neoromanesc. In trecut a fiintat aici Ministerul de Interne, iar astazi este sediul IGPR.
Ministerul Lucrarilor publice si Comunicatiilor ( Astazi Primaria Capitalei ) Primaria Municipiului Bucuresti isi are sediul in imobilul ridicat intre 1906 - 1910, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu pentru Ministerul Lucrarilor Publice.) In 1912 devine Primaria Capitalei.
Primaria Capitalei - Primarii Bucurestilor:
General Barbu Vlădoianu 1864 (august) - 1865 (octombrie)
Constantin Iliescu 1865 (noiembrie) - 1866 (martie)
Dimitrie C. Brătianu 1866 (martie) - 1867 (martie)
Panait Costache 1867 (martie) - 1868 (noiembrie)
Panait Iatropol 1868 (noiembrie) - 1869 (martie)
Gheorghe Gr. Cantacuzino 1869 (mai) - 1870 (ianuarie)
Eftimie Diamandescu 1870 (februarie) - 1870 (septembrie)
General Christian Tell 1870 (noiembrie) - 1871 (ianuarie)
C. A. Rosetti 1871 (ianuarie) - 1871 (martie)
Scaralat Cretzulescu 1871 (mai) - 1872 (decembrie)
General Barbu Vlădoianu 1872 (decembrie) - 1873 (mai)
N. C. Brăiloiu 1873(iunie) - 1873 (septembrie)
General George Manu 1873 (octombrie) - 1877 (aprilie)
C. A. Rosetti 1877 (aprilie) - 1877 (august)
Dimitrie Cariagdi 1878 (decembrie) - 1883 (noiembrie)
M. Torok 1883 (noiembrie) - 1884 (ianuarie)
Nicolae Fleva 1884 (ianuarie) - 1886 (aprilie)
N. Manolescu 1886 (iunie) - 1886 (noiembrie)
I. Câmpineanu 1886 (noiembrie) - 1888 (aprilie)
Pake Em. Protopopescu 1888 (aprilie) - 1891 (decembrie)
Dimitrie Orbescu 1891 (decembrie) - 1892 (iunie)
Georges Trandafil 1892 (iunie) - 1893 (februarie)
Nicolae Filipescu 1893 (februarie) - 1895 (octombrie)
P. S. Aurelian 1895 (octombrie) - 1895 (decembrie)
C. F. Robescu 1896 (ianuarie) - 1899 (aprilie)
Nicolae Filipescu 1899 (aprilie) - 1899 (iunie)
Barbu Ştefănescu-Delavrancea 1899 (iunie) - 1901 (februarie)
Em. Costinescu 1901 (februarie) - 1901 (aprilie)
Procop I. Dumitrescu 1901 (aprilie) - 1902 (noiembrie)
C. F. Robescu 1902 (noiembrie) - 1904 (decembrie)
Mihai I. Cantacuzino 1904 (decembrie) - 1907 (martie)
Comănescu C. Costescu 1907 (aprilie) - 1907 (iunie)
Vintilă I. Brătianu 1907 (iunie) - 1910 februarie)
Procop I. Dumitrescu 1910 (februarie) - 1911 (ianuarie)
Dimitrie Dobrescu 1911 (ianuarie) - 1912 (octombrie)
C. Istrati 1912 (octombrie) - 1913(martie)
Gheorghe Gr. Cantacuzino 1913 (martie) - 1913 (decembrie)
G. I. Saita 1914 (ianuarie) - 1914 (martie)
Emil Petrescu 1914 (martie) - 1916 (noiembrie)
Colonel Victor Verzea 1916 (noiembrie) - 1917 (iunie)
Dem. Bragadiru 1917 (iunie) - 1917 (august)
I. Dobrovici 1917 (august) - 1918 (noiembrie)
Emil Petrescu 1918 (noiembrie) - 1918 (noiembrie)
C. Hălăuceanu 1918 (decembrie) - 1919 (septembrie)
Pandele Tăruşanu 1919 (octombrie) - 1920 (ianuarie)
Gh. Gheorghian 1920 (ianuarie) - 1922 (februarie)
Matei Gh. Corbescu 1922 (februarie) - 1922 (decembrie)
Lucian Skupiewski 1923 (februarie) - 1923 (aprilie)
I. Costinescu 1923 (aprilie) - 1926 (aprilie)
Anibal Teodorescu 1926 (aprilie) - 1927 (iulie)
I. Costinescu 1927 (iulie) - 1928 (noiembrie)
Gh. Gheorghian 1928 (decembrie) - 1929 (ianuarie)
Dem. I. Dobrescu 1929 (februarie) - 1934 (ianuarie)
Al. Gh. Donescu 1934 (martie) - 1938 (ianuarie)
Constantin C. Braiesku 1938 ianuarie - 1938 (februarie)
Iulian Peter 1938 (februarie) - 1938 (septembrie)
General Victor Dombrovski 1938 (septembrie) - 1940 (septembrie)
G. I. Vântu 1940 (septembrie) - 1941 (februarie)
General Rodrig Modreanu 1941 (februarie) - 1941 (decembrie)
General Constantin Florescu 1941 decembrie - 1942 (octombrie)
General Ion Răşcanu 1942 (octombrie) - 1944 (august)
General Victor Dombrovski 1944 (august) - 1948 (februarie)
Nicolae Pârvulescu 1948 (august) - 1949 (februarie)
Nicolae Voiculescu 1949 (februarie) - 1950 (decembrie)
Gh. Roman 1950 (decembrie) - 1951 (decembrie)
Anton Tatu Jianu 1952 (ianuarie) - 1952 (iunie)
Jean Ilie 1952 (iulie) - 1953 (martie)
Crăciun Blidaru 1953 (aprilie) - 1954 (ianuarie)
Gh. Vidrascu 1954 (ianuarie) - 1955 (februarie)
Ştefan Bălan 1955 (martie) - 1956 (ianuarie)
Anton Vlădoiu 1956 (februarie) - 1958 (martie)
Dumitru Diaconescu 1958 (martie) - 1962 (aprilie)
Ion Cosma 1962 (aprilie) - 1968 (februarie)
Dumitru Popa 1968 (februarie) - 1971
Gh. Cioară 1971 - 1975
Ion Dincă 1976 - 1980
Gh. Pană 1981 - 1985
Constantin Olteanu 1986 - 1988
Radu Constantin 1988 - 1988
Barbu Petrescu 1989 - 1989
Dan Predescu 1990 - 1990
Ştefan Ciurel 1990 - 1990
Viorel Oproiu 1990 - 1991
Doru Viorel Pană 1991 - 1991
Crin Halaicu 1992 - 1996
Victor Ciorbea 1996 - 1997
Viorel Lis 1997 - 2000
Traian Băsescu 2000 – 2004; 2004 (iunie) - 2004 (decembrie)
Răzvan Murgeanu 2004 (decembrie) - 2005
Adriean Videanu 2005 (iunie) - 2008 (iunie)
Sorin Oprescu 2008 -
Palatul Postei
Palatul Postei
Aceasta ilustrata a fost donata de domnul Sorin Robu
Palatul Telefoanelor
Palatul Regal
Palatul Liga Culturala.
Palatul Justitiei - A fost ridicat intre 1890 - 1895 dupa planurile arhitectului A.Ballu. Daca exteriorul a fost ornat de catre sculptorii Carol si Frederick Storck, Wladimir Hegel si George Vasilescu, interiorul a fost proiectat de catre Ion Mincu.
Palatul Cotroceni - Construit intre 1893 - 1895 dupa planurile arh. P.Gotterau ca resedinta regala secundara.
Palatul Gr. G. Cantacuzino - A fost construit intre 1898 - 1900 dupa proiectul arhitectului I.D.Berindei, pentru Grigore Gheorghe Cantacuzino, om politic conservator, fost Presedinte al Consiliului de Ministrii, poreclit "Nababul" pentru fabuloasa sa avere. Cea mai fastuasa resedinta bucuresteana.
Dupa decesul acestuia, cladirea a revenit fiului sau Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale Maruca.
In decembrie 1939, Maruca Cantacuzino se casatoreste cu George Enescu.
Din anul 1956 Palatul a devenit Muzeul memorial "George Enescu", cunoscut si sub numele de Muzeul de Muzica.
Muzeul Simu - Anastase Simu ( diplomat si magistrat de cariera, deputat conservator in legislaturile 1888, 1891 si 1899 ) hotaraste in 1907 sa faca publica impresionanta sa colectie de 624 lucrari, ridicand intre 1907 - 1910 in spatele locuintei sale ( fosta casa a generalului Alexandru Candiano-Popescu, situata in apropierea gradinii "El Dorado" - astazi Hotelul Ambasador ) o cladire in stil neoclasic inspirata din Erechteionul atenian. Acesta va intra in circuitul public de vizitare ca muzeu particular in 1910. In 1927, Anastase Simu doneaza statului templul-muzeu care detinea o colectie de 1.182 lucrari. In anii '50 intreaga zona a fost demolata facand loc magazinului "Eva". O parte a colectiei a fost transferata Muzeului de Arta Nationala, o parte Muzeului Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu.
Ministerul de Domenii - In 1894 se construieste, dupa planurile arh. Louis Blanc, Ministerul Agriculturii, Comertului si Domeniilor.
Ministerul Armatei
Vederea raului Dambovita - In prezenta lui Carol I se inaugureaza la 2 noiembrie 1880 lucrarile de rectificare a cursului Dambovitei ( arh.Grigore Cerchez, antrepenor A.Boisquerin ). Intre 1880 - 1883 cursul raului este amenajat, se asaneaza lunca, se adanceste albia, in vederea dezvoltarii unei retele de canalizare pentru preluarea apei menajere si de ploaie. In 1889 existau 12 poduri peste Dambovita: 7 din piatra si 5 din fier.
Casa de Depuneri si Economie - A fost amplasata pe locul unde fusese Manastirea si Hanul Sfantul Ioan cel Mare. Construita intre 1896 - 1900 dupa planurile lui Paul Gottereau, a fost inaugurata in 1901.
Casa de Depuneri si Consemnatiuni
Casa de Depuneri
Casa de Depuneri
Casa de Depuneri
Casa de Depuneri
Aceasta ilustrata a fost donata de domnul Sorin Robu
Casa de Depuneri
Aceasta ilustrata a fost donata de domnul Sorin Robu
Palatul ziarului "Universul" - In 1888 se construieste Palatul Universul dupa planurile arh. P.Smarandescu.
Casa studentilor "Universul".
Ateneul roman - Construit partial intre 1886 - 1888, dupa planurile arh. A. Galleron, pe fundatiile manejului din Gradina Episcopiei, edificiu eclectic de inspiratie franceza. Lucrarile au fost reluate in 1893. Ateneul are o sala mare de concerte cu o capacitate de 1.000 locuri. O parte din fondurile necesare construirii acestuia a venit de la populatie in urma indemnului: "Dati 1 leu pentru Ateneu!".
Ateneul roman
Arhivele nationale
Despre Bucuresti:
In 1877 orasul avea 177.646 locuitori, 20.323 constructii, dintre care 19.642 locuinte. Erau 97 hanuri, 26 hoteluri mari, 37 redactii de ziare, 8 tipografii, 19 farmacii, 9 spitale si 5 bai publice. Lacase de cult: 126 biserici ortodoxe ( 132.987 credinciosi ), 4 biserici romano-catolice ( 16.991 cerdinciosi ), o biserica luterana si una evanghelica ( 5.854 credinciosi ), o biserica armeana ( 796 credinciosi ), 27 sinagogi ( 20.749 credinciosi ).
Conform Darii de seama a Primariei, in 1889 orasul avea diametrul 7 km., perimetrul de sosele 28 de km., 789 strazi cu o lungime totala de 410 km., 538 strazi pavate, 546 strazi cu trotuare si 41 sosele. Populatia era de 190.000 locuitori. Existau 132 biserici, dintre care 113 ortodoxe.
In 1906 orasul avea o suprafata de 5.550 ha. si 300.000 locuitori, 1.026 cai de circulatie, 75 km. linii de tramvai, 8 electrice si 138 cu cai. ( Bucurestii lui Carol I, ed. II revizuita, Editura Biblioteca Bucurestilor, Bucuresti, 2007 ).
