Dezvelirea statuii eroinei Ecaterina Teodoroiu

Miercuri, 18 octombrie 2023, a avut loc solemnul eveniment al dezvelirii statuii eroinei Ecaterina Teodoroiu, realizat de sculptorul Valentin Duicu și amplasat pe Șoseaua Panduri, în scuarul din mijlocul arterei, în dreptul numerelor 16-18. A fost ridicat la inițativa Asociației Cadrelor Militare Femei în Rezervă care îi poartă numele și are următoarele dimensiuni: o înălțime totală de 4,60 m, din care 3,20 m este statuia din bronz și 1,40 m este soclul, are o greutate de 4,5 tone și este este din bronz masiv și din piatră de Vratza.

În București, nu departe de acest monument, mai există o statuie dedicată "Eroinei de la Jiu", pe bulevardul Regina Maria.

 

Bulevardul Ion. I. C. Brătianu

 

Expoziția „Mesaje săpate în piatră”

 

Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției intitulată „Mesaje săpate în piatră”, care va avea loc miercuri, 27 septembrie 2023, la ora 18.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2).

Această expoziție inedită își propune să recupereze memoria urbană asociată unor monumente ce au fost lăsate în umbră, după mai bine de jumătate de secol de la ultima lor inventariere. Proiectul inițiază un proces amplu de identificare, inventariere și documentare fotografică a crucilor din piatră din București care nu au rol funerar. Scopul final constă în crearea unei baze de date online, accesibilă pentru cercetare, alături de descifrarea inscripțiilor acestor cruci, pentru a le situa în mod cât mai precis în contextul temporal și spațial, cât și diseminarea informațiilor către comunitățile locale în cadrul cărora se găsesc crucile din piatră.

Expoziția face parte integrantă din proiectul „Mesaje săpate în piatră - digitizarea crucilor din piatră din București”, o inițiativă propusă și realizată de Muzeul Municipiului București, co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național și coordonată de Cezar Petre Buiumaci. În cadrul proiectului se desfășoară mai multe activități, între care amintim lansarea web site-lui dedicat crucidinpiatra.ro și ateliere organizate cu elevii unor licee bucureștene aflate în preajma unor astfel de monumente în vederea formării unor transmițători de mesaj pentru cunoașterea vechilor obiceiuri ale locuitorilor Bucureștilor.

Patrimoniul istorico-cultural al Bucureștiului este vast și adesea necunoscut. Un segment semnificativ al acestui patrimoniu îl reprezintă crucile din piatră, monumente care transmit în timp un mesaj esențial. Aceste cruci oferă informații valoroase despre stilul de viață al locuitorilor vremurilor trecute, precum și despre evenimentele marcante din istoria orașului, de la războaie și epidemii, la conflicte sociale și chestiuni juridice.

Crucile au o dublă semnificație, ca monumente și purtătoare de mesaje, fiind înregistrate în diverse documente cartografice. Acestea au servit ca repere de referință în comunitățile locale și au fost documente epigrafice atât cu caracter religios, cât și laic. Pe măsură ce timpul a trecut, unele dintre aceste cruci au dispărut, iar altele au fost mutate, uneori fără înregistrarea oficială a acestor acțiuni, creând astfel dificultăți în localizarea și interpretarea lor corectă.

Proiectul „Mesaje săpate în piatră - digitizarea crucilor din piatră din București” presupune o amplă acțiune de documentare și conservare a acestor monumente, cu scopul de a le integra în conștiința colectivă și de a le proteja pentru generațiile viitoare.

Expoziția tematică „Mesaje săpate în piatră” va fi deschisă publicului în perioada 27 septembrie - 28 octombrie 2023, oferind o oportunitate unică de a descoperi și înțelege mai bine acest important segment al patrimoniului cultural al Bucureștiului.

Proiect cultural realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Mai multe informații despre proiect aici: http://muzeulbucurestiului.ro/expozitia-tematica-mesaje-sapate-in-piatra/

Ateneul Popular „Dichiu”

 

Conform informaţiilor de pe siteul Teatrului Metropolis, la începutul secolului trecut, clădirea care găzduieşte acum teatrul era o cârciumă şi devine un ateneu popular prin donaţiile băneşti ale enoriaşilor bisericii din cartier. S-a făcut chetă pentru renovarea clădirii. În instituţia culturală numită Atheneu se organizau: expoziţii, spectacole de teatru şi film, „şezători artistice” şi aşa zise „ateliere ale ateneului”, cu rol de învăţare a unor meşteşuguri. Elevii săraci de la şcolile din cartier învăţau în timpul liber diverse meserii căutate. De la înfiinţare până la transformare, ateneul îşi desfăşoară activitatea în cartierul Dichiu din Mahalaua Tirchileşti şi rămâne în subordinea primăriei, fără să primească buget. Din „Însemnările despre ateneele populare”, aflăm că „delegatul pentru vizitare” este actorul Constantin Nottara. În timpul naţionalizării care a avut loc în perioada comunistă, instituţia amintită se transformă în Casa de Cultură „Mihai Eminescu”.

crucidinpiatra.ro - un site dedicat vechilor monumente bucureștene

 

O nouă resursă digitală își face apariția în peisajul cultural bucureștean, aducând în prim-planul atenției patrimoniul bogat și încărcat de semnificații al orașului nostru. Crucidinpiatra.ro, un site dedicat crucilor din piatră din București, își deschide astăzi porțile virtuale pentru pasionații de istorie, artă și cultură.

Site-ul crucidinpiatra.ro este parte a unui proiect inițiat și realizat de Muzeul Municipiului București, care include rezultatul eforturilor unei echipe dedicate de cercetători, istorici și iubitori ai patrimoniului cultural al Capitalei. Scopul acestui proiect ambițios este de a pune în lumină valorile și poveștile unice ascunse în spatele crucilor din piatră din diferite colțuri ale orașului. Vizitatorii site-ului vor avea ocazia să exploreze o bogată colecție de imagini, informații istorice și detalii arhitecturale, toate reunite într-o experiență virtuală captivantă.

Printre caracteristicile cheie ale site-ului se numără:

√ Galerie de imagini bogată, care surprinde varietatea de designuri și simboluri întâlnite pe crucile din piatră din București;

√ Informații detaliate despre cruci, inclusiv istoria lor, semnificații culturale și contextul arhitectural al fiecăreia;

√ Hărți interactive ce indică localizările crucilor din piatră aflate în diferite zone ale orașului;

√ Posibilitatea de a contribui la proiect prin împărtășirea de informații, povești de familie sau imagini.

Echipa din spatele crucidinpiatra.ro invită comunitatea locală și pe toți cei interesați să exploreze această platformă interactivă, să învețe despre moștenirea culturală a Bucureștiului și să contribuie la documentarea și conservarea acesteia.

Pentru mai multe informații și pentru a explora site-ul, vizitați crucidinpiatra.ro!

Crucidinpiatra.ro este o platformă online dedicată crucilor din piatră din București. Scopul site-ului este de a documenta, păstra și aduce în atenția publicului patrimoniul cultural și istoric al orașului prin intermediul crucilor din piatră și a poveștilor lor unice.

Crucidinpiatra.ro este parte a proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor dinpiatră din București”, un proiect al Muzeului Municipiului București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și coordonat de Cezar Petre Buiumaci.

Monumentul Automobiliștilor Militari

Cu prilejul Zilei Eroilor, Ziua Înălțării, la 2 iunie 2022 a fost inaugurat în fața sediului Brigăzii 122 Logistică Muntenia, Monumentul Automobiliștilor Militari la împlinirea a 105 ani de la înființarea Regimentului de tracțiune automobilă, realizat prin grija comandantului brigăzii, col. Alexandru Nedelcu, de către un colectiv condus de Valentin Tănase, directorul S.A.P.A.

 

Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București

 

Muzeul Municipiului Bucureşti are deosebita plăcere de a anunţa startul proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București”, proiect cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul urmăreşte valorificarea patrimoniului cultural material al Capitalei prin digitizarea și introducerea într-un website cu caracter de bază de date a tuturor crucilor din piatră care nu au caracter funerar. Pe lângă aceasta, proiectul propune realizarea unei hărți, a unei expoziții organizate la Muzeul Municipiului Bucureşti – la Palatul Suţu. Expoziția va fi însoțită de un catalog și o serie de ateliere pentru elevi și studenți, menite să facă cunoscute aceste importante elemente ale identităţii urbane.

Atingând mai multe domenii de interes: istorie și memorialistică, artă plastică, antropologie, paleografie, proiectul presupune fotografierea și fișarea fiecărei cruci cu scopul de a se evidenția funcția acestora, multe fiind unice în peisajul bucureștean.

Proiectul dorește să răspundă nevoii de cunoaștere a unui tip de monument public deosebit de important în istoria și evoluția urbană a Bucureștiului, cât și a nevoii de documentare a acestor monumente și evidența lor în vederea conservării și protejării patrimoniului.

Crucile din piatră ale Bucureștiului sunt pe cât de împrăștiate geografic, pe atât de necunoscute publicului. În timp, o parte dintre aceste cruci au fost mutate, iar noile amplasamente au făcut ca scopul inițial să nu mai fie cunoscut. Crucile sunt prin excelență elemente memoriale, iar cele amplasate în spațiul urban devin astfel locuri ale memoriei care „vorbesc” despre un eveniment istoric considerat important pentru a fi marcat. Existența ori originea crucilor din piatră nu este cunoscută nici măcar la nivelul comunităților în care se găsesc. Crucile identificate pe teritoriul Bucurestiului sunt, exceptând forma, foarte diferite unele de altele, atât din punct de vedere al ornamentației, cât și al mesajului.

Varietatea largă de motivații care au dus la ridicarea crucilor din piatră le face cu atât mai interesante și prezintă interesul pentru a fi protejate. Această acțiune de identificare și protejare este absolut necesară având în vedere faptul că unele dintre acestea se află în locuri publice și este evidențiată neglijența și indiferența cu care sunt tratate. Din cercetările realizate până în prezent reiese faptul că o parte dintre crucile care se găseau în trecut pe teritoriul orașului au fost mutate. Unele dintre ele au fost identificate în cadrul cercetării în alte amplasamente, altele însă nu au fost regăsite în teren. Lipsa datelor despre aceste cruci pentru o perioadă de peste șase decenii face necesar demersul de față, care își propune atât indexarea crucilor cât și geolocalizarea acestora prin GPS pentru a facilita accesul la acestea.

Prin evidențierea acestor monumente cu dublu caracter: memorial și epigafic, bucureștenii află mai multe despre obiceiurile locuitorilor din urmă cu câteva veacuri. Din informațiile pe care aceste cruci le transmit aflăm cum luptau oamenii în trecut împotriva molimelor, împotriva cotropitorilor sau despre evenimentele sociale și ale urmărilor acestora. Crucile din piatră nu mai au astăzi aceeași însemnătate precum în trecut, iar inscripțiile în slavonă sau chirilică le fac de neînțeles. Astfel că proiectul, unic în peisajul bucureştean, își propune scoaterea acestor monumente din anonimat și eliminarea statutului de precaritate al acestora prin publicarea materialelor menite să le readucă la statutul de monumente de for public, prin geopoziționarea lor pe o hartă, prin crearea bazei de date disponibilă online, prin conferințe și ateliere, prin expoziție și catalog de expoziție. Impactul scontat al proiectului este crearea și implementarea unui model de bune practici la nivelul comunităților locale și naționale, facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural material. „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București” este, în același timp, un instrument de cercetare ușor accesibil tuturor cercetătorilor interesați de domeniile sculpturii în piatră, a monumentelor de for public, al epigrafiei și paleografiei, al istoriei, geografiei și antropologiei urbane.

Proiectul pornește de la nevoia de conștientizare a patrimoniului prin instrumente care vor avea ca impact conștientizarea existenței unor vechi obiceiuri, dispărute astăzi, prin intermediul cărora află informații importante ale vieții din trecutul comunității.

Scopul proiectului este să identifice și să pună în valoare crucile din piatră din București pentru a deveni subiecte de cercetare, de identificare a modalităților de transmitere a mesajului, a modalităților de memorializare a unor evenimente petrecute în perioada medievală și modernă românească, a modalităților de rezolvare a unor situații critice, ale unor promisiuni sau modul de evidențiere a unor comportamente etc. atât pentru cei care studiază istoria, geografia și antropologia urbană cât și în rândul comunităților locale în cadrul cărora se găsesc aceste obiective pentru conștientizarea unor importante elemente care țin de identitate locală. Identificarea amplasamentelor initiale ale crucilor și motivația mutării acestora sunt elemente care oferă informații asupra unor stadii ale transformărilor urbane ale Bucureștiului prin investigarea unor importante vestigii ce stau martore ale vieții urbane. Se constată că în majoritatea cazurilor acestor cruci din piatră, memoria colectivă nu mai funcționează, evidențiindu-se fenomenul uitării în cadrul comunităților, majoritatea celor intervievați neavând un răspuns în privința scopului cu care a fost ridicată crucea, menționând doar „că le știu acolo din totdeanuna”. Oamenii își exprimă păreri legate de motivul pentru care au fost ridicate crucile din piatră, majoritatea afirmând că au rol comemorativ de cenotaf, marcând locul în care cineva și-a pierdut viața, și un procent extrem de mic menționând că ar putea marca limitele unei proprietăți – un hotar. Scopul proiectului este recuperarea memoriei acestor cruci prin cercetarea, descifrarea incripțiilor, identificarea elementelor cu caracter istoric și artistic și diseminarea concluziilor cercetărilor către membrii comunităților în mijlocul cărora se găsesc prin intermediul atelierelor cu elevi și studenți. Aceste obiective pot intra în circutul turistic, devenind astfel obiective pe traseele de vizitare și participând activ la procesul de branding local.

Obiectivul general este valorificarea patrimoniului cultural local al Bucureştiului în beneficiul comunităților locale aflate în proximitatea crucilor din piatră. Păstrarea acestor cruci în cadrul comunităților are o deosebită importanță în identificarea comportamentelor locuitorilor acestor locuri, obiceiuri care s-au pierdut într-o perioadă atât de îndepărtată încât nici măcar nu se mai vorbește despre ele. Diversitatea scopului pentru care au fost ridicate crucile din piatră este un motiv pentru cercetarea îndeaproape a acestor prime monumente de for public din spațiul românesc. Atât memoria locului cât și mesajele pe care aceste cruci le trimit către cei din viitor fac din acestea mărturii ale unor locuri profund transformate în secolele care au trecut.

Membrii echipei proiectului sunt Cezar Petre Buiumaci – manager de proiect, Andreea Mihaela Panait – specialist paleografie chirilică, Cristian Oprea – fotograf, Ștefan Beniamin Csampai – grafică, Mihaela Alina Dobre – reprezentant fianciar.

Parteneri în acest demers ne sunt Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Facultatea de Litere a Universității din București, Uniunea Arhitecților din România și Asociația „Redescoperă Istoria”.

 

 

Monumentul Eroilor Francezi din parcul Cișmigiu

 

Monumentul Eroilor Francezi din parcul Cișmigiu a fost realizat de către sculptorul Ion Jalea în anul 1920. Monumentul, dedicat eroilor francezi care au pierit pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial, este cioplit în marmură și înfățișează un personaj feminin care ține în brațe și sărută fruntea unui ostaș căzut în luptă. Pe soclu se găsește inscripția în franceza „AUX SOLDATS FRANÇAIS TOMBÉS AU CHAP D’HONNEUR SUR LE SOL ROUMAIN PENDANT LA GRANDE GUERRE 1916-1919”, iar sub acesta textul în limba română „OSTAȘILOR FRANŢEI CĂZUȚI PE CÂMPUL DE ONOARE AL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN TIMPUL MARELUI RĂZBOI 1916-1919”.

Statuia lui Mihai Viteazul

 

Palatul Socec

 

Hotel Splendid

 

Piața Senatului

 Piața Senatului, astăzi Piața Națiunile Unite

Statuia unui alt Dac

La finele anului 2022, pe 7 decembrie, într-unul din parcurile din Piața Unirii a fost instalat un nou bust de dac, după cel de lângă Piața de flori și statuia din apropierea Pieței Romană. Statuia este realizată de către sculptorul Ion Bolocan.

Bucureștiul noaptea

 

Bulevardul I.C. Brătianu

 

Piața Brătianu

Piața Brătianu, redenumită în vremea regimului comunist Piața Nicolae Bălcescu, este des confundată cu Piața Universității.

Sala Dalles

 

O imagine aeriană cu clădirea Fundației Dalles din deceniul al șaselea al secolului trecut, înainte ca aceasta să fie inclusă în blocul construit în anul 1960.

Calea Victoriei VII

 

O fotografie a Căii Victoriei surprinsă de la intersecția cu bulevardul Regina Elisabeta în deceniul al cincilea al secolului trecut.

Alte imagini ale Căii Victoriei: aici, aici, aici, aici, aici și aici.

Școala Comercială

 

Marcarea Turnului Colţei

 

O carte poștală ilustrată în care putem vedea locul unde se găsea în trecut Turnul Colţei, marcat cu culoare albă în mijlocul bulevardului Brătianu. Turnul Colţei, cu o înălţime de aproximativ 50 de metri, a fost cea mai înaltă clădire a oraşului timp de mai bine de un veac, fiind construit între 1709/1714 de către soldaţii lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care se aflau în retragere prin Ţara Româneacă după pierderea bătăliei de la Poltava (27 iunie 1709) în faţa lui Petru cel Mare, ţarul Rusiei. Turnul-clopotniţă era situat aproape în axul bisericii, la 20 de metri spre vest, pe sub el făcându-se intrarea în incintă; era o clopotniţă pătrată, înaltă, care se ridica deasupra porţii celei mari a zidului ce înconjura mănăstirea. Învelitoarea, de factură barocă, avea la colţuri patru turnuleţe. Construcţia efectivă a fost realizată de armata suedeză, al cărei drum spre casă, după înfrângerea suferită la Poltava, trecea prin Ţara Românească. Aşadar, turnul Colţei a fost conceput şi realizat că o componentă a ansamblului mănăstirii Colţea, servind iniţial drept clopotniţă (clopotul cântărea aproximativ 1.700 de kg) pentru că, ulterior, să-şi dovedească utilitatea şi că punct de observare pentru supravegherea oraşului, astfel putând fi semnalate prompt izbucnirile de incendii. După demolare, clopotniţa a fost mutată la mănăstirea Sinaia. În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, turnul Colţei era unul dintre cele mai atrăgătoare monumente pentru călătorii care vizitau Bucureştiul în acea vreme. Din însemnările musafirilor care treceau prin Bucureşti aflăm că acest turn era „podoaba oraşului”. Poate şi de aceea el este singurul monument care apare desenat în planul Bucureştilor în anul 1770. După descrierea lui F. Sulzer, turnul era o clopotniţă „în stil german”, având zugrăvit de o parte şi de alta a porţii de intrare câte un soldat. Pe la începutul secolului al XIX-lea, un meşteşugar bucureştean afirma că „turnul cel nalt din Bucureşti avea întru sine ceasornic, până unde să vedea cum ce era lucrat cu mare meşteşug şi cu pietri în tot chipu, care se vedea departe de Bucureşti cale de trei ceasuri, când era senin şi mai departe”. Cutremurele catastrofale din Ţările Române din secolul al XIX-lea au afectat ireparabil turnul Colţei. Cutremurul din 26 octombrie 1802, estimat la aproximativ 8 grade pe scara Richter, a distrus partea superioară a clădirii care ulterior s-a şi prăbuşit. Un alt cutremur din 1838 a şubrezit şi mai mult turnul, astfel că acesta şi-a pierdut treptat din importanţă, iar construcţia a fost neglijată de autorităţi, ajungând să devină incomodă pentru marile proiecte de infrastructură. Prilejul demolării a fost oferit de finalizarea bulevardului Colţea (actualmente Ion C. Brătianu). Decizia a fost luată în anul 1888 de primarul Capitalei, Pache Protopopescu. Structura turnului era deja foarte şubredă şi exista riscul prăbuşirii totale în orice moment. Mai mult, era amplasat în faţa mănăstirii Colţea şi împiedica lărgirea bulevardului care asigura axa nord-sud a Bucureştilor. Opinia publică a protestat vehement, iar acest fapt a determinat municipalitatea să construiască un nou punct de observaţie. Astfel, la 1893 era dat în folosinţă Foişorul de foc, clădire care se află şi astăzi în patrimoniul cultural al Capitalei

Calea Victoriei - Episcopie