Peste
drum de palatul Suţu se află Ansamblul Colţea care, deşi a fost construit de către
Mihail Cantacuzino, poartă numele marelui clucer Colţea Doicescu. Lângă actuala
biserică se pot vedea încă temeliile de cărămidă şi piatră ale bisericuţei din
lemn construite aici de către fratele fostului proprietar, Udrea Doicescu.
Colţea închină biserica Mitropoliei. Locul este cumpărat de către marele spătar
Mihai Cantacuzino (1645-1716) care ridică o biserică cu chilii în jur, un
spital, o şcoală şi trei paraclise, pe care le înconjoară cu un zid
dreptunghiular, accesul făcându-se printr-un turn clopotniţă cu ceas, aflat în
faţa bisericii. Şcoala înfiinţată aici de Mihai Cantacuzino la începutul
secolului al XVIII-lea şi care era frecventată în principal de copii de
negustori şi meştesugari se va muta în 1867 la Sfântul Sava. Spitalul inaugurat
în 1704 este primul aşezământ spitalicesc din Ţara Românească.
Ridicat în prima parte a secolului al XVIII-lea
în faţa bisericii, făcând astfel parte integrantă din ansamblul construit
de Mihai Cantacuzino, Turnul Colţei a fost pentru mult timp cea mai înaltă
clădire din oraş, fiind folosit atât pentru supravegherea în scopul avertizării
incendiilor cât şi cu rol de clopotniţă. În 1781 elveţianul Franz Iosif Sulzer
atribuie construirea turnului clopotniţei bisericii Colţei soldaţilor suedezi
ce se retrăgeau prin Valahia după înfrângerea regelui Carol al XII-lea de
către ţarul Petru I la Poltava în 1709. Această poveste a vremii este preluată
ulterior şi de alţii ca o „tradiţie” locală, unul dintre aceştia fiind Dimitrie
Papazoglu. Mult timp principal punct de atracţie al oraşului şi menţionat de
către călătorii străini, turnul a fost afectat de cutremurele din 1802 şi 1838.
Turnul începe să-și piardă importanţa ca punct de supraveghere şi, ca urmare a
proiectul de lărgire a bulevardului pe axa nord-sud, primarul Pache
Protopopescu ia decizia demolării acestuia.
Mai mult decât atât, stradă care făcea legătura între Piața Unirii și Piața Victoriei, o stradă deloc lată și șerpuită purta numele de strada Colţei, iar când a fost trasat bulevardul care lega Piața Victoriei de Piața Română, a purtat numele de Bulevardul Colţei. Iată, o întreagă toponimie păstrată de-a lungul timpului, mergând până astăzi, când avem artera de acces în spital astfel denumită.
