

Actele de independenta ale Romaniei patronate de Carol I:
In 1867 se adopta Legea monetara, in virtutea careia, in 1868, se emite moneda de 20 lei din aur cu efigia lui Carol I ce avea legenda “Carol I Domnul romanilor”. In urma protestelor Imperiului otoman cat si al celui Habsburgic, Romania a fost nevoita sa retraga moneda, insa dublul scop fusese atins: se emisese moneda ce afirma independenta Romaniei (nu continea nici un simbol al dependentei de Imperiul Otoman) si se afirmase dorinta strangerii tututror romanilor sub acelasi conducator. In acelasi an Romania participa cu un pavilon separat, ca al unei tari independente, la Expozitia Universala de la Paris. In 1868, Romania incheie o Conventie postala cu Austro-Ungaria si una cu Prusia si una telegrafica cu Rusia, cum doar statele independente puteau face. Tot in 1868 ia fiinta Agentia diplomatica romana la Viena, ce avea competenta si pentru relatiile cu Prusia si Rusia. Acelasi an este mentionat pentru incheierea Tratatului de alinata romano-sarb. In 1869 Carol I face vizitei in Rusia, Austro-Ungaria, Prusia si Franta – ceea ce-i confirma domnia. Incepand cu anul 1866 se acorda o atentie deosebita armatei. 4

Romania a participat la razboiul ruso-turc din 1877-1878, Carol primind de la Tarul Alexandru al II-lea la 16/28 august comanda trupelor rusesti si romanesti din fata Plevnei. Congresul de la Berlin a recunoscut independenta de stat a Romaniei, iar la 14/26 martie 1881, Parlamentul Romaniei a votat transformarea Romaniei in regat, incoronarea lui Carol I desfasurandu-se in ziua de 10 mai. Coroana regelui a fost confectionata din otelul unui tun capturat la Plevna in 1877, iar coroana reginei a fost confectionata din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei. In 1909, la 7 aprilie, cu ocazia aniversarii a 70 ani, regele Carol I a primit din partea imparatului Wilhelm al II-lea epoletii si bastonul de feldmaresal al armatei germane, distinctie pe care nu o mai avea atunci in lume decat Imparatul Francisc Ioseph al Austro-Ungariei, iar in 1912, la 26 noiembrie/9 decembrie, cu ocazia implinirii a 35 ani de la caderea Plevnei, tarul Nicolae al II-lea i-a conferit Regelui Carol I bastonul de maresal al armatei ruse. 5

Carol I va indrepta politica externa a Romaniei catre o alianta cu Germania, aceasta din urma impunand o cale indirecta: Tratat de alianta intre Romania si Austro-Ungaria, ce a fost semnat la Viena la 18 octombrie 1883. Prin tratat, cele doua semnatare se angajau sa-si dea ajutor militar reciproc in caz ca una din ele este atacata neprovocat de o a treia tara. In aceeasi zi, la Tratat a aderat si Germania. Tratatul a fost incheiat pe 5 ani si a fost continuu prelungit, ultima oara in 1913. Tratatul a garantat independenta Romaniei in raport cu tendintele expansioniste ale Rusiei, oferind totodata garantii de securitate Romaniei. Acest tratat a oferit climatul de liniste externa necesar dezvoltarii interne si a intarit Dinastia. Avand in vedere sentimentele anti-austro-ungare ale poporului roman, Tratatul a fost tinut secret, fiind cunoscut doar de Carol si cativa oameni politici (cei mai multi fiind pusi in cunostinta de cauza atunci cand Tratatul trebuia prelungit). Nu a fost trecut prin Parlament. 6
In 1913 Romania participa la cel de-al doilea Razboi Balcanic alaturi de coalitia sarbo-greaca impotriva Bulgariei, iar in urma victoriei coalitiei Romania a devenit factor de decizie in Balcani. Ca urmare a acestei actiuni Romania obtine de la Bulgaria partea de sud a Dobrogei – Cadrilaterul.
In urma declansarii ostilitatilor Primului Razboi Mondial, Carol I se vedea pus in fata presiunilor externe si a sentimentelor sale filogermane si a intereselor Romaniei. El va convoca Consiliul de Coroana la 21 iulie/3 august 1914 la castelul Peles. Carol pledeaza pentru executarea tratatului ce lega Romania de Tripla Alianta si le arata tuturor Tratatul din 1883, ce nu era cunoscut de toti cei prezenti. Majoritatea celor prezenti s-a pronuntat pentru neutralitate. Romania nu incalca Tratatul, pentru ca in iulie 1914 nu fusese atacata Austro-Ungaria, ci aceasta atacase Serbia. 7
NOTE
____________________________
1 MNIR, Familia regală: o istorie în imagini, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2009, p. 11.
2 Ibidem.
3 Regina Elisabeta a României, o mecena a artelor, cunoscută şi sub pseudonimul de Carmen Sylva.
4 Petre Ţurlea, Monarhia în istoria românilor, Curs universitar, f.e., f.a., pp. 9 – 10.
5 MNIR, Familia regală: o istorie în imagini, pp. 11 – 12.
6 Petre Ţurlea, Op.cit., pp. 33 – 34.
7 Ibidem, pp. 38 – 39.
4 comentarii :
Mi-a plăcut mult articolul.Felicitări
cam ashe
Felicitari pentru articol! Bine realizat!!!
Multumesc Domnu' Vivian!
Trimiteți un comentariu