Mausoleul liderilor comunisti din Parcul Libertatii

Denumirea oficiala a mausoleului era "Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei, pentru socialism".

Monumentul eroului sovietic

Calea Victoriei cu Hotel Athenee Palace

Hotelul de stat Athenee Palace

Piata Universitatii

Lacul Floreasca. Strandul.

Bulevardul 6 Martie II

Bulevardul 6 Martie aici.

Magazinul de stat Bucuresti

Muzeul de Arta al R.P.R.

Snagov. In parc.

Debarcaderul pe lacul Herastrau

Strada Wilson

Bulevardul Nicolae Balcescu

Lacul Herastrau

Strandul Tineretului II

Intrarea in strand aici.

Imagini mai vechi aici.

Teatrul de Opera si Balet al R.P.R.

Cheiul Dambovitei la Izvor

Bustul lui Nicolae Balcescu din Gradina Cismigiu

Ateneul Roman

Parcul prieteniei romano-sovietice

Bulevardul 6 Martie

Monumentul Pompierilor din Dealul Spirei II

Monumentul Pompierilor din Dealul Spirei căzuţi în timpul revoluției pașoptiste, la 13 septembrie 1848 în lupta contra turcilor conduşi de Fuad Paşa. Monumentul a fost realizat din bronz de sculptorul Wladimir Hegel (între anii 1899-1901) și a fost dezvelit la 13 septembrie 1901 pe Dealul Spirii, în fața Arsenalului Armatei, fiind mutat în timpul sistematizării centrului Bucureștiului.
Monumentul Pompierilor din Dealul Spirei I aici.

Cinematograful Infratirea intre popoare

Aspect din Parcul Libertatii

Fantana arteziana in Piata 28 Martie

Strandul Tineretului

Imagini mai vechi aici.

Statuia sportivilor de la intrarea la stadionul 23 August

Intrarea la stadionul 23 August

Hotel Athenee Palace în anii '50

Inagine cu Hotelul Athenée Palace în anii '50 când în fața Ateneului Român se afla monumentul Alergătorii a lui Alfred Boucher, mutată în anul 1963 în fața stationului Dinamo, pentru a face loc statuii lui Mihai Eminescu realizată de Gheorghe Anghel. Ulterior, "Alergătorii" au poposit pe Calea Victoriei în dreptul intersecției cu Calea Griviței. În planul doi se vede turla bisericii Luterane, astăzi perspectiva este închisă de blocurile ridicate în anii '60 pe bulevardul Stirbey.   Pe acoperișul hotelului se poate vedea steaua roșie (sovietică). 

Palatul R.P.R.

Palatul R.P.R., intr-o ilustrata din deceniul al saptelea al secolului trecut.

Mitropolia

Pe locul schitului din lemn a lui Oprea Iuzbaşa, voievodul Constantin Şerban Basarab-Cârnul (1655 – 1658) începe să ridice o biserică în amintirea luptelor de la Şoplea (1655), construcţie continuată de urmaşul său Mihai Radu Mihnea al II-lea (1658 – 1659) şi, deşi neterminată, a fost sfinţită de Maharie Patriarhul Antiohiei la 6 mai 1658. Zugrăvită în timpul lui Radu Leon Vodă (1664 – 1669) care a hotărât la 8 iunie 1668 să mute aici Mitropolia Ungro – Vlahiei de la vechiul sediu în care funcţiona – biserica Sf. Gheorghe Vechi. Biserica a fost reparată în 1793, apoi în 1799 tencuită în exterior şi învelită, între1834 – 1839 este învelită cu tabla de plumb şi pardosită, zugrăvită, i se reface tâmpla şi i se adaugă în faţa pridvorului mare, care a fost închis cu geamlac, trei pridvoare mici, pe stâlpi în dreptul intrărilor. Alte lucrări au avut loc între 1850 – 1858 când a fost adăugat şi cafasul pentru cor, iar în 1886 a fost repictată de Gh. Tattarescu. Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, astfel ctitoria lui Constantin Şerban Basarab devenind din 1925 Catedrala Patriarhală. Biserica a fost restaurată între 1932 – 1935 de către Comisia Monumentelor Istorice, iar în urma restaurării din 1960 – 1961 au fost înlăturate adăugirile şi modificările făcute în timp pentru ca monumentul să apară astăzi sub înfăţişarea lui originară. Biserica are un plan trilobat, cu patru turle, turla Patocrator peste naos şi cele trei turle peste pronaosul supra lărgit, are pridvorul deschis, cu şapte arcade frontale şi câte două arcade laterale, sprijinite pe stâlpi groşi de cărămidă ridicaţi pe un soclu înalt. Pridvorul este puţin mai scund decât corpul bisericii şi este acoperit cu trei calote semisferice. Pronaosul larg are 12 coloane ce sprijină bolţile, turla de pe centrul său şi cele două turle mai mici de pe SV şi NV. Catedrala adăposteşte moaştele Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (donate de mănăstirea Kikos din Cipru), moaştele Sf. Ioan Gură de Aur şi multe alte moaşte de sfinţi. (Lucia Stoica, Neculai Ionescu-Ghinea, Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti, Vol.II, Editura Universalia, Bucureşti, 2005, pp. 131-134).

 

Bustul lui Elie Wiesel

Bustul scriitorului evreu de origine română, Elie Wiesel, a fost dezvelit marți, 9 octombrie 2018, în piața cu același nume din cartierul Dorobanți. Bustul, realizat de sculptorul Marc Mellon, a fost donat Primăriei Capitalei de Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". La eveniment au participat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, ambasadorul Israelului în România, Tamar Samash, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm și directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", Alexandru Florian.