Fântâna din fața Gării de Nord

Piața Gării de Nord

Fântâna din Piața Națiunile Unite

Bustul lui Haralambie Botescu

Bustul lui Haralambie Botescu, medicul erou care s-a sacrificat pentru îngrijirea soldaților în timpul epidemiei de tifos exantematic din Primul Război Mondial, a fost amplasat la capătul străzii Popa Tatu dinspre strada Berzei, într-o amenajare care a primit numele de Piața „Haralambie Botescu”.

Haralambie Botescu s-a ocupat de înființarea Institutlelor de de Fizioterapie de la Băile Govora şi Călimăneşti, fiind membru al consiliului de administrație al societății care administra băile de mai sus. A fost membru al partidului liberal și vice-primar al Capitalei.

Întru cinstirea memoriei eroului doctor, a fost înființat un comitet ce avea menirea de a-i ridică un monument. La finalul subscripției publice, a fost desemnat sculptorul Dimitrei Mățăoanu pentru conceptul artistic, care a colaborat arhitectul Arghir Culina pentru proiectarea soclului făcut din piatră de Albești. Bustul a fost turnat în bronz la atelierele V.V. Rășcanu.

Biserica Mihai Vodă

Ctitoria lui Mihai Viteazul de la sfârșitul veacului al XVI-lea, pe vremea pe când domnitorul era ban al Olteniei, a fost amplasată pe culmea dealului ce va prelua ulterior toponimia, numindu-se Dealul Mihai Vodă, pe locul unei mici biserici din secolul anterior, cel mai probabil din lemn. 

După Unirea Principatelor, arhivele statului au fost unificate și puse sub conducerea Ministerului Instrucțiunii și al Cultelor si primesc o locație nouă, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești. 

Mutarea a fost considerată mereu ca fiind o soluţie provizorie şi au fost căutate în permanenţă edificarea unei clădiri proprii activităţii acestora. Astfel că încă din anii 1885-1886 s-a încercat sistematizarea zonei şi a complexului mănăstiresc.

Mănăstirea Mihai Vodă a fost victima demolărilor în anul 1986 în cadrul amplului proiect de sistematizare a zonei pentru construirea Casei Poporului, aflându-se într-o zona în care „deranja” cu prezența. Însă au fost salvate biserica și turnul clopotniță, prin translarea pe o distanță de 289 m și coborâtă pe verticală cu 6,2 m

Clopotnița din dealul Patriarhiei

Turnul clopotniță al Mitropoliliei a fost ridicat în anul 1698, din dorința lui Constantin Brâncoveanu de a se realiza o poartă de acces în așezământul mănăstiresc de la acea dată.
Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. 

Monumentul Eroilor Patriei

Monumentul Eroilor Patriei, care se găsește în fața clădirii Academiei Militare, a fost inaugurat la data de 17 august 1957, prima delegație străină care va depune o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei va fi cea vietnameză, condusă de președintele Vietnamului, Ho Și Min, chiar în ziua inaugurării, pentru ca, la 4 septembrie, să depună o coroană de flori și delegația mongolă, condusă de presedintente Tedembal.
La data inaugurării, pe soclu se găsea varianta din ipsos a monumentului, la scara 11, variantă definitivă fiind turnată în bronz un an mai târziu, la Combinatul Fondului Plastic din București.
Monumentul este realizat de un colectiv de artiști de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, coordonat de colonelul Marius Butunoiu, din care au făcut parte sculptorii Zoe Băicoianu, Ion Dămăceanu și Theodor N. Ionescu.
Soclul înalt de 6 metri, din beton armat, placat cu marmură de Moneasa, susține o compoziție din bronz, inaltă de 9 metri, care infătisează trei soldați români un infanterist, un aviator și un marinar. Infanteristul se află în mijlocul grupului, fiind insă deasupra celorlalți, ține în mană dreaptă ridicată deasupra capului, o ramură de stejar, simbolizând astfel victoria.  
Pe fațada principală a soclului se găsește inscripția SLAVĂ OSTAȘILOR ROMÂNI  MOȘTENITORI AI TRADIȚIILOR  EROICE STRĂBUNE  LUPTĂTORI NEÎNFRICAȚI  ÎMPOTRIVA FASCISMULUI  PENTRU LIBERTATEA ȘI  INDEPENDENȚA PATRIEI
În lateralele statuii sunt două altoreliefuri mari din piatră albă care redau scene de luptă eroică esențiale din evoluția istoria a României, într-o compoziție care îmbină toate perioadele, de la cucerirea Daciei de către Traian și până la cel de-al Doilea Război Mondial