Bucureștiul dispărut Monetăria Statului

 

 

Înfiinţată prin Legea pentru organizarea Monetăriei Statului, a fabricii de timbre şi a depozitului general al timbrelor din 1885, la 24 februarie 1870 a fost a fost inaugurată, în prezenţa lui Carol I, Monetăria Statului, într-un imobil situat pe Șoseaua Kiseleff nr. 3, colţ cu ulița Mavrogheni, la câțiva pași de Spitalul Filantropia. Clădirea Monetăriei nu era cu totul nouă, ci doar corpul de la Șosea, clădirile așezate mai în spate erau mai vechi și serviseră ca local Școlii de Belle Arte şi care, după 1870, s-a mutat în noul Palat al Universității.
La Monetărie s-au bătut primele monede de 20 lei din aur cu efigia lui Carol I, dar şi primele monede din argint. Ultima monedă bătută a fost în 1890 cea de 20 lei din aur, ulterior aici s-au bătut doar medalii, emisiunile monetare româneşti fiind comandate în străinătate timp de 45 de ani. La începutul secolului al XX-lea, clădirea a fost dezafectată şi ulterior demolată pentru ca în 1912 să înceapă pe locul acesteia ridicarea Muzeului Național, a cărui construcție, realizată după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești, a durat până în 1941.
În amintirea atelierelor unde au fost bătute primele monede ale României moderne, strada ce unește Șoseaua Kiseleff de Bulevardul Ion Mihalache, fostă Mavrogheni, poartă și azi numele Monetăriei.