În
Piaţa Victoriei, în faţa Palatului Victoria de astăzi, pe o parte a
terenului fostului Han Niculcea, din sud-estul fostei grădini a lui
N.Mavrogheni, a fost construit între 1898-1901 una dintre cele mai
opulente clădiri din Bucureşti – Palatul Grigore Sturdza, realizat la
comanda proprietarului, după planurile arhitectului Iulius Reinicke,
elaborate în 1897. Sturdza a achiziţionat terenul de 937 mp de la
municipalitate cu suma de 50 lei/mp. Imobilul nu a putut fi încadrat
într-un stil arhitectural definit, suscitând în epocă o serie de
aprecieri nu tocmai favorabile. Arhitectul Grigore Ionescu consideră că
aceasta este „cea mai amestecată şi mai bizară construcţie din
Bucureşti, pe ale cărei faţade - foarte întinse - îşi dau întâlnire,
înfăţişându-se, elemente de epoci şi stiluri diferite, tăiate în
materiale de tot soiul şi de toate culorile”. Proprietatea era
delimitată de un gard monumental şi deţinea şi dependinţele: casa de
administraţie, casa Catargiu, grajdul, fierăria, gheţăria, remiza, casa
portarului sau chioşcul grădinarului.
Grigore Sturdza nu s-a bucurat
de noul palat, stingându-se din viaţă în anul în care acesta a fost
finalizat, iar moştenitorii l-au vândut statului, în anul 1904, cu suma
de 500.000 lei aur. Astfel, palatul a devenit sediul Ministerului
Afacerilor Străine pentru patru decenii.
În 1937 a început
construirea unui nou palat al Ministerului de Externe, proiectat de
arhitectul Duiliu Marcu, în imediata apropiere a Palatului Sturdza.
Ulterior a fost elaborat şi un plan de sistematizare a zonei care punea
în discuţie existenţa vechiului palat. Soarta acestuia a fost pecetluită
de două dezastre: incendiul din 1942 şi bombardamentele din 23 august
1944, demolarea intervenind între 1945-1946.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu